Râulețul Saharna are o lungime de până la 12 kilometri și ia naștere în satul Cinișeuți, raionul Rezina. Potrivit localnicilor, acesta formează 22 de cascade pe toată lungimea lui, printre care și cea din preajma Mănăstirii Saharna.

Primarul comunei Saharna Nouă, Victor Macrii, spune că a parcurs aproape jumătate din lungimea râului Saharna și a văzut că debitul acestuia este foarte mic.

„Factorul uman nu este implicat, cauza principală este seceta”, a declarat Europei Libere edilul. Este prima dată în cele trei mandate ale sale când vede că apa din cascadă s-a oprit, deși, în alte veri, debitul era mic.

Sesizați de presă, inspectorii de mediu au făcut verificări, dar nu au găsit baraje sau alte construcții care ar fi blocat curgerea apei. Specialiștii au ajuns la concluzia că lipsa precipitațiilor și temperaturile înalte din ultima perioadă au dus la secarea cascadei. Cu toate acestea, jurnaliștii Europei Libere au văzut cum apa era pompată din râul Saharna, în perimetrul satului Echimăuți, Rezina. În ultimii șase ani, Agenția de Mediu nu a eliberat vreo autorizație de utilizare a apei din râul Saharna.

Un alt obiectiv turistic din zonă este Cascada Mare Țipova. Aceasta face parte din râulețul Jidăuca, care are o lungime de 13 km și pornește dintre dealurile satului Cinișeuți. În canionul Țipova-Horodiște, ar fi cinci-șapte cascade mai măricele, spune Ludmila Iftodi, șefa complexului muzeal „Saharna-Țipova”, filială a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală.

Muzeografa spune că debitul Cascadei Mari a scăzut vizibil față de această primăvară, iar alte două – Cascada Mică și Pletele Veronicăi – au secat. Ludmila Iftodi susține că ultima dată Cascada Mică a secat, acum 4 sau 5 ani, din cauza barajelor de pe râu. Ea admite, însă, că anul acesta ar putea să există mai multe cauze, inclusiv seceta.

Și râulețul Jidăuca se varsă în Nistru. Pe parcursul verii, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a menținut cod roșu și portocaliu pe principalele râuri interne. Din cauza secetei, scad atât apele subterane, cât și izvoarele care alimentează râurile, explică Alexandru Cojocari, șeful Direcției managementul resurselor de apă de la Agenția „Apele Moldovei”. Când va ploua, râurile și cascadele vor reveni la debitul lor normal, dă asigurări specialistul.