Vitalie Ciobanu comentează în Adevărul întâlnirea premierului Iurie Leancă cu Evgheni Șevciuk. Actualul premier moldovean are, înaintea deciziilor de la Vilnius, câteva oferte concrete pentru transnistreni, și anume: participarea regiunii de peste Nistru la acordurile Moldovei cu Uniunea Europeană – cel de Asociere și cel de Liber Schimb –, precum și călătoria fără vize în spațiul comunitar. Sunt avantaje cât se poate de palpabile pentru următorii doi-trei ani, orice om rațional nu poate decât să profite de ele, dacă îi pasă de interesul său și al celor apropiați. Așa au procedat puternicele comunități rusofone din Țările Baltice. Însă transnistrenii au o mentalitate diferită, sunt ostaticii jocului geopolitic al Rusiei. Dacă nu va reuși să blocheze avansarea Republicii Moldova spre Uniunea Europeană printr-o diversiune îngrozitoare, Rusia va conserva enclava de peste Nistru ca pe un teritoriu de presiune. Transnistria este „universul paralel“, alternativa sinistră, imaginea a ceea ce va ajunge Republica Moldova dacă va rata integrarea europeană, atenționează publicistul.

Timpul abordează în mai multe articole subiectul manifestării organizate de Coaliția Proeuropeană duminică. A merge sau a nu merge la manifestare? Cine va vorbi duminică la mitingul din Piața Marii Adunări Naționale? O manifestare pro-Europa îi va speria pe comuniști sau îi va converti la europenism și democrație? Sau cine mai crede că mitingul demonstrează unitate de nezdruncinat din Coaliție? Sunt câteva întrebări pe care le pune Timpul.

Jurnal de Chișinău publică un reportaj de la sfințitul drumului Codreni–Sagaidacul Nou din raionul Cimișlia. Părintele a urcat în remorcă cu o căldare cu agheasmă și a  mers 335 de metri cu mașina, sfințind drumul. „Dacă nu cade preotul din remorcă, drumul e bun”, spun sătenii. Părintele nu a căzut, scrie Jurnal de Chișinău. Reprezentanții Ministerului Dezvoltării Regionale povestesc că au dat în exploatare multe drumuri, dar n-au mai asistat la o slujbă de binecuvântare a lucrărilor de asfaltare.

Jurnal de Chișinău mai inserează un interviu cu regretatul Aureliu Busuioc, realizat în 2003, în care povestește despre parcursul său de scriitor.