9 mai – între moștenirea sovietică și viitorul european al R. Moldova. Ce am pierdut și ce am câștigat? – Ziarul de Gardă a discutat cu mai mulți istorici despre semnificația acestei zile pentru R. Moldova și de ce se celebrează Ziua Europei și Ziua Victoriei în aceeași zi? În R. Moldova, semnificația acestei zile este subiectul dezbaterilor publice și politice. În mai 2023, Guvernul a propus redenumirea în „Ziua comemorării și reconcilierii în memoria celor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial” și marcarea acesteia pe 8 mai, în acord cu practica majorității statelor europene. Inițiativa, susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate, a fost contestată de opoziție și, în cele din urmă, a fost retrasă. Prin urmare, 9 mai rămâne în R. Moldova o zi cu dublă semnificație: comemorarea victoriei din 1945 și, totodată, un punct al dezbaterilor privind memoria istorică și modul de raportare la trecutul totalitar. Această dublă semnificație derivă, preponderent, din atitudinile față de ocupația și puterea sovietică reinstaurate de Armata Roșie, precum și față de ororile regimului stalinist.

9 mai are, de fapt, mai multe semnificații, dincolo de capitularea Germaniei naziste. În mai 1945 se încheie războiul în Europa, iar peste 5 ani, tot pe 9 mai, în 1950, sunt puse bazele construcției europene. De fapt, la o diferență de 5 ani, aceste evenimente marchează atât sfârșitul războiului, cât și începutul unui proiect de pace și unitate pe continent. La fel ca întreaga omenire, cea mai mare pierdere a fost cea umană. Foarte mulți oameni nevinovați și-au pierdut viața în acest război declanșat de ambițiile marilor puteri de a împărți lumea. În ceea ce ne privește, teritoriul actual al R. Moldova a fost rupt de România Mare și  în 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost încorporat în Uniunea Sovietică. Astfel, am pierdut multe drepturi, inclusiv dreptul de a ne decide singuri soarta, fiind supuși unui regim stalinist și unei ocupații sovietice. 9 mai trebuie să fie, în primul rând, o zi de comemorare, pentru că vorbim despre sfârșitul unui război devastator, cel de-Al Doilea Război Mondial – cel mai distrugător conflict din istorie, care a dus la moartea a 50–70 de milioane de oameni, subliniază istoricii, în Ziarul de Gardă.

Liderul PSRM sfidează legea și pe 9 mai va purta panglica Sfântul Gheorghe, remarcă RFI Moldova. Igor Dodon afirmă că a avut câștig de cauză în instanță după ce a fost amendat. Pe de altă parte, președintele Parlamentului, Igor Grosu, vorbește despre o provocare și s-a arătat surprins de decizia magistraților, menționând că această panglică este interzisă, de patru ani, fiind simbolul agresiunii și invaziei Federației Ruse în Ucraina. Cei care o poartă riscă amenzi de la patru la 30 de mii de lei.

„Războiul hibrid se vede zi de zi în Republica Moldova”, spune într-un interviu pentru Veridica Cristian Pîrvulescu, decan al facultății de Științe Politice la SNSPA București. Republica Moldova este expusă zilnic unor forme de război hibrid, în care dezinformarea, teoriile conspiraționiste și influențarea subtilă a spațiului public sunt folosite pentru a modela percepțiile publice și comportamentul social, spune politologul. El a declarat că Rusia este principalul actor care excelează în acest tip de conflict, în special prin capacitatea de a influența opinia publică. Însă, subliniază Cristian Pîrvulescu, războiul hibrid nu este un fenomen exclusiv rusesc, ci implică rețele complexe de actori statali și non-statali, inclusiv platforme digitale precum TikTok, care joacă un rol important în răspândirea dezinformării și amplificarea mesajelor manipulatorii.

Europa Liberă Moldova reține declarația șefei politicii externe și de securitate europene, Kaja Kallas, la Chișinău: UE își va ține promisiunile de ajutor militar pentru R. Moldova. Ea a dat asigurări Republicii Moldova că Uniunea Europeană îi va furniza toate ajutoarele militare promise într-un pachet de asistență de 40 de milioane de euro, în ciuda unei întârzieri de un an cauzată de amânarea unor achiziții. Kallas a vorbit pe 7 mai în timpul unei vizite la Ministerul Apărării de la Chișinău, unde a inspectat echipamente achiziționate din ajutoarele de până acum, inclusiv echipamente de comunicație, drone de supraveghere aeriană și unități de transport. „Noi, Uniunea Europeană, suntem deja cel mai mare furnizor de echipamente pentru forțele armate ale R. Moldova - pentru logistică, asistență medicală și protejarea infrastructurii critice. Iar sprijinul nostru va continua”, a spus oficiala europeană jurnaliștilor, la o conferință de presă în compania ministrului moldovean al Apărăii, Anatolie Nosatîi.

Economia din Transnistria e în colaps; Fondul de Convergență va fi folosit pentru reintegrarea economică și socială – titrează Jurnal.md. Anularea facilităților fiscale pentru agenții economici din regiunea transnistreană va permite crearea unui Fond de convergență, a unui fond de reintegrare socială, care va fi utilizat pentru reintegrarea graduală a cetățenilor de pe malul stâng în sistemul social-economic al Republicii Moldova până în 2030. În prezent economia din stânga Nistrului a ajuns în colaps și este nevoie de intervenția mai fermă a autorităților. Fostul deputat Dumitru Diacov, a fost întrebat la Jurnal TV de ce fostul președinte Vladimir Voronin a admis acordarea scutirilor fiscale regiunii transnistrene începând cu anul 2001, prejudiciind astfel bugetul cu 5,3 miliarde de lei anual, el declarat că Voronin spera astfel să soluționeze mai rapid problema transnistreană. Acest lucru însă nu s-a întâmplat. El a apreciat pozitiv anularea facilităților fiscale pentru agenții economici de pe malul stâng, bani care vor fi utilizați pentru reintegrarea economică dintre cele două maluri.  Ștefan Gligor, liderul Partidul Schimbării a subliniat că decizia lui Vladimir Voronin de a oferi în mod unilateral niște avansuri regimului de la Tiraspol, într-un stat decent, acesta ar fi răspuns politic la următoarele alegeri pentru acțiunile sale, „În Republica Moldova acest lucru nu s-a întâmplat pentru că aici paradigma politică este de neînțeles”, a punctat Gligor. Întrebat de ce tocmai până în 2030 urmează să fie readusă Transnistria în câmpul constituțional economic al RM, deputatul Marcel Spătari a menționat că pentru reintegrarea în sistemul social de pe malul drept a cetățenilor de pe malul stâng sunt necesare anumite costuri. Deputatul a subliniat că această trecere graduală va permite și reintegrarea graduală a cetățenilor de pe malul stâng. Cu cât mai mult va crește colectarea de pe malul stâng, cu atât mai mult va crește integrarea oamenilor din regiunea transnistreană. „Pentru reintegrare acum se poartă discuții, inclusiv despre trecerea la leul moldovenesc. Vicepremierul Chiveri a discutat direct despre aceasta”. Deputatul a mai spus că acum concernul Șeriff ar subvenționa  regimul de la Tiraspol pentru că acesta nu mai are încasări bugetare suficiente pentru a plăti facturile sociale.