1775-1918 | Bucovina sub ocupație habsburgică

Spre deosebire de Transilvania, mișcarea națională din Bucovina a fost fragmentată și inegală. Pentru ardeleni, apartenența la Biserica Ortodoxă sau la Biserica Greco-Catolică era o pavăză față de politica de deznaționalizare dusă de autoritățile maghiare. În Bucovina, presiunea germană era însoțită de beneficii economice și prestigiu. Boierul și cărturarul Eudoxiu Hurmuzaki a fost guvernator al Bucovinei vreme de 10 ani, iar unul altul, Alexandru Petrino, ministru al agriculturii. Românii aveau acces în administrație. Pe de altă parte, Biserica ortodoxă era în aceeași măsură și biserica ucrainienilor. Decenii de-a rândul, administrația habsburgică a încurajat ascensiunea socială a acestora pentru a contracara tendințele centrifuge ale românilor. Mutarea Mitropoliei de la Rădăuți la Cernăuți, investiția substanțială în ridicarea Palatului Mitropoliei de Bucovina și Dalmația, integrarea Bucovinei vreme de jumătate de veac în Galiția la intersecția fluxurilor migratorii dintre Austria și Rusia, încurajarea învățământului mediu și superior în limba germană, au redus influența românească.

Iancu Flondor, liderul Partidului Național Român

În 1891, diferite curente poplitice au reușit totuși să se grupeze în Partidul Național Român. Dintre moderați - centraliști și federaliști - s-a ridicat un curent național mai puternic în frunte cu Iancu, devenit în urma studiilor de Drept de la Viena, cavaler de Flondor.

Iancu Flondor provenea dintr-o familie foarte bogată de aristocrați români. Tatăl său a fost deputat la Viena vreme de 6 legislaturi în Curia, adică în Colegiul marilor proprietari de pământ. Fiul său, mare proprietar de asemenea, avea patru moșii, inclusiv aceasta de la Storojineț, a intrat de timpuriu în politică.

Cu scopul declarat ca limba română să fie folosită nu numai în școală, dar și în administrație, trecea drept un radical. Ziarul pe care l-a finanțat începând din 1897, Patria, era publicat cu ajutorul ziaristului ardelean Valeriu Braniște. După disensiuni, sciziuni și ... în sfârșit, fuziuni, în preajma primului război mondial, Iancu Flondor a devenit președintele Partidului Național Român din Bucovina.

1914-1918| Ocupații rusești și austriece

Imediat după izbucnirea Primului Război Mondial, Bucovina a fost ocupată de trupele țariste. Austriecii au recăpătat teritoriul, rușii l-au recâștigat și sperau să îl folosească drept cap de pod pentru ocuparea Transilvaniei. Dar armata austro-ungară a lovit din nou după ce Revoluția democratică din Rusia a slăbit efectivele militare. Situația era suficient de stabilă în august 1917 încât însuși împăratul Carol I de Habsburg să viziteze orașul Cernăuți. Dar peste un an, în august 1918, situația era complet diferită. În Vest, forțele anglo-franceze sprijinite de Statele Unite câștigau victorii după victorii contra Germaniei și Austro-Ungariei.

1918 | Lideri bucovineni pregătesc Unirea

La Cernăuți, politicienii români calculau pașii până la Unirea cu România:

Dragoș Olaru - istoric și activist în Cernauți: Era spre sfârșitul războiului, înaintașii români bucovineni cât și din celelalte teritorii ocupate de Imperiu și-au dat seamaa că aveam cea mai mare șansă teritoriile să fie unite cu patria mamă. De aici la Cernăuți se concentrează mai multe forțe. Aș vrea să vă amintesc și de Sextil Pușcariu care se afla pe frontul din Italia și a venit la Cernăuți în luna lui iunie 1918, iar în toamnă, cu prietenii lui cei mai apropiați cu Isidor Bodea, cu Vasile Bodnărescu, cu Maximiliam Hackman, cu Ion Nistor, care era în țară în România, se afla de fapt la Chișinău, au început să facă adunări clandestine, în primul rând le făceau chiar la casa lui Isidor Bodea, care se afla chiar la spitalul de copiii, el venise la Cernăuți din Arad, Isidor Bodea. Și acolo, în aceste ședințe clandestine, ei puneau la cale unirea Bucovinei cu patria-mamă.

În octombrie, după ce împăratul de la Viena, înfrânt în război, a propus fără succes federalizarea Imperiului, situația din Bucovina s-a precipitat.

1918 | Concurență româno-ucraineană la Cernăuți

La 27 octombrie 1918, membri români ai Dietei Bucovinei și deputați la Viena, deveniți parte ai Consiliului Național Român au alcătuit Adunarea Constituantă. Gestul însemna ruperea totală de Imperiul Austro-Ungar. Liderul necontestat al românilor era Iancu Flondor. Pe de altă parte, un Consiliu Național Ucrainian, creat la Cernăuți, care reprezenta aproape 40% din populația Bucovinei, revendica provincia în favoarea Consiliului Național din Ucraina de Vest. Liderii ucrainieni au preluat inițiativa, sprijiniți de detașamente de legionari ucrainieni veniți din afara provinciei.

Bucovinenii ucrainieni cer unirea cu Ucraina

Prof. Tamara Marusîc - prorector Univ. Cernăuți: Anul acesta vom sărbători 100 de ani de la Marea Adunare Națională Bucovineană. Adunarea a avut loc pe 3 noiembrie 1918 și a votat unirea cu Republica Populară a Ucrainei Occidentale. În Piata Teatrului, în centrul orașului s-au adunat oamenii, bucovinenii care cereau unirea cu Republica Populară a Ucrainei Occidentale.

Noiembrie 1918 | Bucovina, instabilitate și violențe

Guvernatorul austriac al provinciei, contele Josef von Ezdorf, refuza să predea puterea vreunei tabere. Pleda pentru împărțirea provinciei între români și ucrainieni, idee respinsă de ambii competitori. În noiembrie 1918, orice autoritate dispăruse. Jafurile și dezordinile înspăimântau populația, prevestind pericolul bolșevic.

Dragoș Olaru, istoric și activist Cernăuți: Însuși Iancu Flondor a fost nevoit să se ascundă fiindcă ucraienii îl căutau ca să îl ucidă. El o perioadă oarecare a stat în reședința metropolitană și în alte apartamente unde era ascuns de prietenii săi. Era de fapt o goană ca să-l prindă, să fie prins și să fie ucis.

Noiembrie 1918 | Românii bucovineni cer ajutor

În această situație, Iancu Flondor îl trimite pe Vasile Bodnărescu la Iași, ca să ceară Regelui Ferdinand, ajutorul armatei române. Înainte ca regimentele conduse de generalul Iacob Zadik să intre în oraș, românii bucovineni au primit un ajutor neașteptat. Voluntarii ardeleni conduși de Ilie Lazăr, un ofițer care dezertase pe frontul de Est din armata austro-ungară și se pusese în slujba intereselor românești.

Ilie Lazăr | Omul lui Iuliu Maniu la Cernăuți

Dragoș Olaru, istoric și activist Cernăuți: Autoritatea lor nu era recunoscută nici de baronul Ererdorf, care era guvernatorul Bucovinei austriac și care refuzase să cedeze Bucovina numai românilor. El spunea că ar fi bine să fie o înțelegere între români și ucrainieni ca acest oraș, acest teritoriu să fie împărțit între români și ucrainieni și el și numai atunci el poate să cedeze acest teritoriu. Numai că foarte interesant, pe 7 noiembrie, aici ajunge un grup de ostași români, în frunte cui Ilie Lazăr, care părăsise linia frontului, care se afla peste Nistru, Moghilev-Podolsc, aproape de Tiraspol, de Tighina de astîzi, au venit cu un tren până la Cernăuți, în această piață, ca Ilie Lazăr să îl întâlnească pe profesorul universitar, Sextil Pușcariu. El când a văzut că sunt atâți ostași, erau cam 180 de persoane, vorbesc limba română, și a discutat cu Sextil Pușcariu, și atunci Ilie Lazăr ar fi spus: "Sunt la ordinele dvs., domnule profesor, ordonanți și eu am să fac tot ce trebuie."

19 - 11 noiembrie | Armata Română intră în Cernăuți

La 8 noiembrie 1918, ardelenii lui Ilie Lazăr, la ordinul lui Iancu Flondor ridică drapelul românesc pe clădirea Primăriei din Cernăuți. Războiul civil care frământa fostul imperiu țarist afecta și Ucraina. Kievul nu avea forța să își extindă autoritatea. La 11 noiembrie 1918, armata română intră în capitala Bucovinei.

28 noiembrie 1918 | Unirea Bucovinei cu România

Românii încep negocieri cu șefii celorlalte comunități etnice. Reîntors din refugiul de la Vatra Dornei, mitropolitul Vladimir Repta, prieten apropiat al lui Iancu Flondor, pune la dispoziția Congresului General al Bucovinei, somptuoasa Sală Sinodală. Frescele inspirate de mănăstirile care fac și astăzi celebritatea nordului Moldovei, au fost distruse în perioada sovietică.

Ședința în care reprezentanții Bucovinei au hotărât Unirea cu România a început la ora 11.00. Aici, în această sală a Palatului Mitropolitan, acum universitatea din Cernăuți, la 28 noiembrie 1918, erau prezenți 74 de deputați români, 6 polonezi, 7 germani, 13 ucrainieni. Comunitatea evreiească, foarte numeroasă în Bucovina, va adera la actul Unirii, în decembrie.

Președintele Iancu Flondor a dat citire rezoluției de Unire. Documentul spunea că în 1774, Bucovina a fost ruptă Moldovei prin vicleșug, că vreme de 144 de ani poporul bucovinean a îndurat un regim de ocupație care i-a lipsit de drepturile naționale, de beneficii economice și care i-a învrăjbit cu celelalte etnii ale provinciei. Prin urmare, Congresul General al Bucovinei declara Unirea necondiționată a Bucovinei în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colaciu și Nistru - cu Regatul României.

1920 | Ferdinand I și Regina Maria la Cernăuți

Cele mai puternice urale s-au auzit atunci când au fost dezvelite portretele Regelui Ferdinand și al Reginei Maria. Acum, aici se află portretul unei scriitor ucrainian.

La momentul Unirii, mai mult de 50% din populația orașului Cernăuți era evreiască. Liderii comunității lor vor participa la solemnitățile legate de vizita regelui Ferdinand și a Reginei Maria la Cernăuți din 1920.