Republica Moldova sărbătorește astăzi 23 ani de la proclamarea independenței, perioadă caracterizata prin frământări politice continue, politică externă oscilantă, sărăcie, o migratie masivă și, cel mai tragic, printr-un conflict armat în 1992 în zona de est a țării care continuă să rămână o regiune necontrolată de către autoritățile de la Chișinău. 

'Republica Moldova este un stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale', se spune în Declarația de Independență a Republicii Moldova adoptată de Parlamentul țării la 27 august 1991, în momentul în care în Piața Marii Adunări Naționale din centrul Chișinăului s-au adunat sute de mii de oameni pentru a cere, apoi a saluta și a fi pregătiți să apere independența țării lor.

Republica Moldova și-a proclamat independența față de URSS, în care a fost înglobată forțat în 1940, în contextul unor ample mișcări similare în practic toate statele membre ale fostei Uniuni Sovietice.

Perioada care a urmat nu a fost deloc ușoară. În primul an de la proclamarea independenței, în estul și sudul țării au început mișcări separatiste, iar în 1992 în Transnistria, regiune care se consideră, în continuare, independentă față de Moldova și care este susținută de Moscova, a avut loc un conflict armat sângeros.

A urmat o perioadă de crize economice acute, în special în 1998; de schimbări ale elitelor și conducerilor politice, după fiecare scrutin electoral, cu excepția celui din 2005; de frământări politice interne și proteste de amploare, în special în anii 2002 și 2009.

În cei 23 de ani de independență, Republica Moldova a avut opt parlamente, nouă premieri, patru președinți (Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Vladimir Voronin și actualul șef al statului Nicolae Timofti) și doi președinți interimari – Mihai Ghimpu și Marian Lupu.

Acum, pe plan extern, principalul obiectiv al Republicii Moldova este apropierea de Uniunea Europeană. De la 28 aprilie a.c., cetățenii moldoveni pot călători fără vize în Spațiul Schengen, iar la 27 iunie Republica Moldova a semnat Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, care îl cuprinde și pe cel de Liber schimb și care va intra provizoriu în vigoare peste câteva zile.

Din 2009, Republica Moldova a trecut prin câteva crize politice de proporții, două scrutine parlamentare anticipate și o perioadă de aproape trei ani în care nu a avut președinte. În această perioadă, au fost formate trei coaliții de guvernare. La 30 noiembrie în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare de al căror rezultat va depinde nu doar viitoarea guvernare, dar și orientarea strategică a țării în următorii ani.