Legea din 1912, însă, introducea primele principii generale pentru pașapoarte și pentru trecerea frontierei. Potrivit acesteia, "Pașapoartele se emit în numele regelui și se liberează de ministerul de interne și de prefecții de județe și de poliție în condițiunile ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al acestei legi", notează site-ul www.pasapoarte.mai.gov.ro. Pașapoartele, emise în numele regelui, erau de forma unei cărți mici, de dimensiunile 9 cm/13 cm, fiind "compuse din 20 de pagini numerotate". Fiecare pagină a pașaportului avea "un fond încadrat, compus cu motive naționale, în culoarea liliacului deschis, făcând să iasă în aparență stema țării și cuvântul 'ROMÂNIA', iar dedesubt cuvântul 'PASPORT' ". Cu toate că pașapoartele erau documente individuale de călătorie în străinătate, acestea cuprindeau și o rubrică dedicată însoțitorilor, în care puteau figura, pe lângă titular, soția, soțul și copiii minori.

Ulterior, au fost introduse pașapoartele diplomatice (în 1920), pașapoartele de serviciu (în 1941) și pașapoartele colective.

Potrivit unui comunicat al Direcției Generale de Pașapoarte remis AGERPRES în anul 2011, pașapoartele de serviciu se distingeau printr-o tehnică specială de prindere (lipire, broșare) a filelor de coperți, care crea un efect de evantai. Dacă în acele vremuri autoritățile se confruntau cu documente de călătorie "plăsmuite, drese ori prefăcute", transformările economice și politice care s-au succedat cu rapiditate la nivel european au determinat și o creștere a infracționalității în acest domeniu. Prevenirea falsificării pașapoartelor a determinat adoptarea unor măsuri la nivel european pentru creșterea gradului de siguranță a documentului de călătorie, astfel că la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat "Regulamentul (CE) 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele de securitate și datele biometrice în pașapoartele și documentele de călătorie emise de statele membre", act obligatoriu ce asigură implementarea unor măsuri unitare pe întreg teritoriul UE. În conformitate cu acest regulament, România, în calitate de stat membru, a introdus pașapoartele electronice, emise începând cu data de 31 decembrie 2008.

În prezent, activitatea în acest domeniu este reglementată de Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare.

La 12 ianuarie 2019, directorul general al Direcției Generale de Pașapoarte, chestor de poliție Mirel Toancă, a susținut o conferință de presă la Ministerul Afacerilor Interne, pentru a prezenta noutățile legate de eliberarea pașapoartelor românești și noile elemente de siguranță, care sunt schimbate periodic, în pas cu evoluțiile tehnologice din domeniu. Astfel, noile pașapoarte simple electronice și simple temporare care au fost puse în circulație în săptămâna respectivă, vor fi aproape imposibil de falsificat, iar noile modificări nu vor influența costul plătit de cetățean pentru eliberarea pașaportului, a declarat Mirel Toancă. Șeful Direcției Generale de Pașapoarte a explicat că elementele de siguranță implementate au la bază noile tehnologii în materie, precum desene stilizate, microtext, diferite tehnici de imprimare și elemente optic variabile, precum și unele realizate prin nanotehnologie. El a arătat că, pe lângă elementele de siguranță pe care le oferă aceste imagini, se va realiza și o promovare a obiectivelor turistice și istorice ale țării.