Cunoscută și ca Mica Unire, evenimentul a avut loc la 24 ianuarie 1859 și reprezintă unificarea vechilor state Moldova și Țara Românească. Cu acest prilej, la Chișinău au avut loc o serie de manifestări.

După ce au depus flori la bustul domnitorului domnitorului Alexandru Ioan Cuza, reprezentanții comunității academice din Republica Moldova, reprezentanții organizațiilor unioniste, dar și oameni de rând au mers la Monumentul lui Ștefan cel Mare, acolo unde Institutul Cultural Român  ”Mihai Eminescu” la Chișinău, în colaborare cu Muzeul Unirii din Iași și Primăria Chișinău, au vernisat expoziția „Unirea Principatelor Române și reformele domnitorului Alexandru Ioan Cuza”. Directorul adjunct al ICR, Nichita Danilov, a subliniat importanța Unirii Principatelor penru dezvoltarea culturală în tot spațiul românesc.

Acțiunile organizate cu ocazia Unirii de la 1859 continuă la Academia de Științe, acolo unde se desfășoară conferința științifică cu tema „Unirea Principatelor Române în anul 1859 și destinul Basarabiei”. În comunicare sa academicianul Mihai Cimpoi l-a prezentat pe Mihai Eminescu ca pe un poet al Unirii. În fața celor prezenți la vernisarea expoziției, academicianul a recitat cateva versuri mai puțin cunoscute din Eminescu.

Unirea Principatelor Române la 1859 a avut o importanță cardinală pentru românii basarabeni, susține președintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova, Gheorghe Negru. Aceasta a pus bazele dezvoltării identitare, spiritului național și solidarității naționale moderne consideră doctorul în istorie.  

Unirea de la 1859 este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate - la 5 ianuarie1859 în Moldova și la 24 ianuarie aceluiași an în Țara Românească.