Astăzi se împlinesc 154 de ani de la Unirea Principatelor Române, cunoscută în istorie și ca Unirea Mică, primul pas în formarea unui singur stat al tuturor românilor. La Chișinău s-au desfășurat mai multe manifestări dedicate acestui eveniment. 
 
O masă rotundă cu genericul „Ideea unității naționale românești în spațiul basarabean în epoca modernă”, la care au participat istorici și oameni de cultură din Republica Moldova și România, s-a desfășurat la Biblioteca Onisifor Ghibu din Chișinău. Participanții au menționat semnificația actului de la 24 ianuarie 1859 pentru formarea statului românesc și a viitorului european al românilor.
Atunci, elitele politice și culturale de la Iași și de la București au demonstrat că dacă există voință națională, istoria se face acasă, chiar dacă puterile internaționale nu-și doresc acest lucru, a declarat directorul Institutlui Cultural Român ”Mihai Eminescu”, Petre Guran.
 
Unirea de la 1859 reprezintă o nouă epocă și o nouă cale pentru toți românii, a remarcat istoriul Gheorghe Postică, ministru-adjunct al culturii.
 
24 ianuarie 1859 reprezintă una dintre cele mai importante date din Istoria Românilor, consideră istoricul Alexandru Moșanu.
 
Tot astăzi, Organizația de tineret a Partidului Liberal a împărțit panglici tricolore în centrul Chișinăului.
 
La 24 ianuarie 1859, prin alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei, de către Divanul ad-hoc de la București, după ce acesta fusese ales, cu 20 de zile înainte, ca domn al Moldovei, se consfințea unul dintre dezideratele istorice ale neamului românesc din cele două provincii, ideal care avea să fie încununat în 1918, prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei și formarea României Mari.