1 ianuarie 2025 – punctul culminant al conflictului transnistrean. Op-Ed de Laurențiu Pleșca

  • 24 Iunie 08:06
1 ianuarie 2025 – punctul culminant al conflictului transnistrean. Op-Ed de Laurențiu Pleșca

„Autoritățile autoproclamate de pe malul stâng al Nistrului încep să conștientizeze că vor urma ajustări juridice ale legislației Republicii Moldova, omogenizând drepturile și obligațiile persoanelor fizice și juridice de pe ambele maluri ale Nistrului. Problema stringentă a regimului de la Tiraspol, primirea gazului de la Chișinău în schimbul energiei electrice, va fi abordată în continuare, mai ales după ce Ucraina a anunțat că din 1 ianuarie 2025 nu va mai permite tranzitul gazului rusesc prin teritoriul său...”, relatează Laurențiu Pleșca pentru IPN.

Președintele parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a sugerat săptămâna trecută sancționarea Tiraspolului pentru permisiunea acordată „grupărilor criminale” de a folosi infrastructura bancară „Mir” pentru destabilizarea țării. El a menționat transferurile de bani din Rusia către pensionarii și angajații de stat din autonomia găgăuză, implicându-l pe condamnatul fugar Ilan Șor și grupările asociate în utilizarea băncilor din stânga Nistrului în acest scop.

În ultimele luni, relația dintre Chișinău și Tiraspol a devenit și mai tensionată. Utilizarea infrastructurii bancare din regiunea transnistreană pentru scopuri ce pot afecta stabilitatea Republicii Moldova este doar ultima controversă în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană.

80,9% din exporturile regiunii transnistrene spre UE

După invazia Rusiei în Ucraina, tensiunile în Transnistria s-au amplificat semnificativ. Adoptarea noului Cod Vamal al Republicii Moldova, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024, a provocat reacții virulente din partea așa-ziselor autorități de la Tiraspol. Acestea susțin că noile reglementări vor agrava situația economică și vor crea obstacole suplimentare pentru comerțul transnistrean, tensionând și mai mult relațiile fragile dintre Chișinău și Tiraspol.

Regiunea transnistreană depinde economic și politic de sprijinul Rusiei. Gazele naturale rusești, plătite de autoritățile de la Chișinău, permit sectoarelor metalurgice și industriei grele din regiune să producă bunuri și energie electrică. Datorită Acordului de Asociere din 2014 dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, întreprinderile transnistrene înregistrate în Republica Moldova pot exporta și importa pe piața europeană la tarife preferențiale. Tiraspolul beneficiază de acest acord, iar în primele trei luni ale anului 2024, 80,9% din exporturile regiunii transnistrene au mers spre țările din Uniunea Europeană.

Companiile din stânga Nistrului trebuie acum să achite taxe vamale în bugetul Republicii Moldova, la fel ca orice altă companie moldovenească. Este important de precizat că acest Cod Vamal a fost aprobat în 2021. Consternarea liderilor transnistreni poate fi interpretată ca o reacție la noile realități comerciale și vamale, dar și ca un semnal că aceștia se așteaptă la măsuri viitoare care vor reduce pârghiile regiunii transnistrene.

În replică, Tiraspolul a amenințat cu introducerea unor taxe vamale pentru fermierii din mai multe sate din raionul Dubăsari, care dețin terenuri agricole de-a lungul traseului Râbnița-Tiraspol, controlat de forțele separatiste. Autoritățile de la Chișinău au reacționat prompt, anunțând că vor oferi sprijin fermierilor afectați și au pus în aplicare acest ajutor.

Autoritățile autoproclamate de pe malul stâng al Nistrului încep să conștientizeze că vor urma ajustări juridice ale legislației Republicii Moldova, omogenizând drepturile și obligațiile persoanelor fizice și juridice de pe ambele maluri ale Nistrului. Problema stringentă a regimului de la Tiraspol, primirea gazului de la Chișinău în schimbul energiei electrice, va fi abordată în continuare, mai ales după ce Ucraina a anunțat că din 1 ianuarie 2025 nu va mai permite tranzitul gazului rusesc prin teritoriul său.

În aceste condiții, una dintre opțiunile discutate este ca statele membre ale UE să achiziționeze gaz din Azerbaidjan și să folosească infrastructura de conducte din Ucraina pentru transport. Această strategie ar permite Uniunii Europene, Ucrainei și Republicii Moldova să reducă dependența de gazul rusesc, diminuând astfel influența Moscovei în regiune.

Republica Moldova se află într-o poziție vulnerabilă. O reintegrare peste noapte este puțin probabilă, iar blocarea completă a economiei de pe malul stâng nu este o opțiune viabilă, având în vedere cât de pregătite sunt instituțiile statului și bugetul pentru a reintegra o regiune separată de peste 30 de ani. Moscova este conștientă că cea mai mare vulnerabilitate a Republicii Moldova este regiunea transnistreană. De aceea, Rusia va insista cel mai mult pe această zonă în următoarele luni, în special în ceea ce privește securitatea statului.

Mai mult, de la începutul anului, se observă o dinamică periculoasă. Institutul pentru Studiul Războiului susține că Rusia ar putea organiza atacuri "steag fals" în Transnistria pentru a da impresia că Ucraina desfășoară acțiuni de sabotaj în regiunea separatistă a Republicii Moldova, creând condiții care să justifice deschiderea unui nou front. Cu siguranță, odată cu sfârșitul războiului și victoria Ucrainei, problema transnistreană va fi mult mai ușor de rezolvat.

Planul Tiraspolului

Pentru a înțelege intențiile autorităților transnistrene în organizarea congresului extraordinar din februarie, trebuie să analizăm motivele și să evaluăm dacă fac parte dintr-o strategie bine planificată. Astfel de acțiuni sunt adesea însoțite de manipulări și amenințări. Astfel, am putea ajunge la concluzia că își propune să blocheze eforturile Chișinăului de reintegrare a regiunii.

Strategia începe prin exprimarea șocului și dezaprobării față de instituirea taxelor vamale începând cu 1 ianuarie 2024, deși noul Cod Vamal a fost aprobat în 2021 pentru a evita surprizele neplăcute. Următoarea etapă se axează pe escaladarea situației, subliniind că Chișinăul este văzut ca impunând restricții economice regiunii transnistrene prin măsuri coercitive. Aceasta permite Tiraspolului să se prezinte ca victimă și să justifice reacțiile dure. În consecință, administrația transnistreană speră să își întărească poziția, atât pe plan local, cât și internațional.

De asemenea, Tiraspolul insistă ca dialogurile cu oficialii guvernamentali să fie exclusiv în formatul "5+2". Aceasta în ciuda preferinței Republicii Moldova pentru negocieri directe "1+1" sub supravegherea OSCE, excluzând Federația Rusă pe care o consideră un stat agresor.

În continuare, Tiraspolul mobilizează sindicatele și organizațiile corporative transnistrene pentru a organiza proteste, aparent pentru a crea impresia unei reacții populare. Însă investigațiile dezvăluie că liderii acestor demonstrații sunt strâns legați de Vadim Krasnoselski și Victor Gușan, respectiv, liderul politic și cel economic informal din regiune.

Planul transnistrean s-a intensificat prin amenințarea de a convoca un "congres la toate nivelurile" pentru a discuta rezoluții critice, inclusiv posibila unificare cu Rusia. Existau discuții despre organizarea unui referendum de "independență" dacă Chișinăul nu cooperează. Aceste subiecte urmau să fie abordate în cadrul congresului programat pentru 28 februarie, iar discursul anual al lui Vladimir Putin în Duma de Stat ar fi putut întări aceste amenințări. Totuși, în discursul său, președintele rus nu a menționat Transnistria.

Scopul principal al autorităților de la Tiraspol este să constrângă Chișinăul să renunțe la eforturile de reintegrare, menținând status quo-ul anterior impunerii taxelor vamale. Obiectivul este să împiedice adoptarea oricăror decizii care ar putea diminua autonomia regiunii separatiste sau ar crește dependența acesteia față de Chișinău. Progresul acestor tactici depinde de reacțiile Chișinăului, de directivele de la Moscova și de deciziile holdingului Șerif din Tiraspol.

Negociere sau independență?

La 16 ianuarie, la biroul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) din Tiraspol, au început discuțiile între viceprim-ministrul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, și reprezentantul părții transnistrene, Vitali Ignatiev. Printre subiectele discutate s-au numărat noile modificări ale Codului Vamal, precum și aspecte legate de numerele neutre ale vehiculelor și libertatea de circulație. În special, părții transnistrene i s-a explicat că drepturile egale pentru cele două maluri ale Nistrului reprezintă singura opțiune acceptabilă pentru Chișinău. Acest dialog direct „1+1", reprezintă singurul canal oficial de comunicare și singura opțiune viabilă în acest moment.

Ucraina își intensifică rolul în problema transnistreană prin numirea lui Alexei Danilov în funcția de ambasador la Chișinău. Anunțul că ministrul de externe de la Tiraspol, Ignatiev, este dat căutat, semnifică o implicare crescută a Ucrainei în eforturile de dezmembrare a regimului separatist transnistrean. Acest lucru reprezintă un semnal clar că Ucraina adoptă o poziție mai fermă față de regimul separatist pro-rus de la Tiraspol, care găzduiește un contingent de 1.500 de soldați ruși din Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR) pe malul stâng al Nistrului, fără acordul Chișinăului, și controlează un depozit considerabil de armament la Cobasna, la doar 7 kilometri de granița cu Ucraina. În plus, poziția Kievului față de procesul de negociere transnistreană se schimbă radical. Autoritățile ucrainene au subliniat de mai multe ori că nu vor mai participa la discuții la aceeași masă cu reprezentanții Rusiei, care, conform formatului "5+2", era garantul și mediatorul în problema transnistreană.

Ambasadorul ucrainean cu misiuni speciale pentru dosarul transnistrean, Paun Rohovei, a declarat că Ucraina sprijină soluționarea conflictului transnistrean exclusiv prin mijloace diplomatice și în colaborare cu Chișinăul. El a subliniat că Ucraina va susține inițiativele de reintegrare ale Chișinăului, deoarece acestea vor aduce beneficii economice ambelor părți ale Nistrului.

Este clar că formatul "5+2" are șanse reduse de a produce rezultate semnificative în viitorul apropiat, dat fiind contextul geopolitic actual. Ucraina și Rusia, cei doi mediatori principali, sunt implicați într-un conflict deschis, iar OSCE, al treilea mediator, se confruntă cu o criză existențială în privința rolului Rusiei în organizație, conform observațiilor academice.  

Vor urma...

Cetățenii moldoveni trebuie să înțeleagă că rezolvarea conflictului transnistrean depinde în totalitate de rezultatul războiului dintre Rusia și Ucraina. O victorie a Rusiei ar putea aduce o prezență militară mai puternică în regiune, cu consecințe semnificative pentru Transnistria. În schimb, o înfrângere a Rusiei ar putea submina independența Tiraspolului și ar putea crește dependența Transnistriei față de Republica Moldova și, implicit, față de Uniunea Europeană. Aceste dinamici complexe vor continua să influențeze situația în Transnistria în viitorul apropiat. Punctul culminant al dialogului transnistrean va avea loc la sfârșitul anului. Tiraspolul va trebui să aleagă între a beneficia de resurse sau a se descurca de sine stătător.

Regimul transnistrean ar trebui să reflecteze asupra direcției pe care dorește să o urmeze. Reintegrarea în Republica Moldova ar putea aduce beneficii semnificative, având în vedere apropierea rapidă de Uniunea Europeană. Procesul de integrare europeană al Republicii Moldova ar putea stimula reintegrarea Transnistriei. Singura opțiune reală pe masa negocierilor rămâne asigurarea unor condiții echitabile pentru ambele maluri ale Nistrului. Cu toate acestea, este incert dacă regimul transnistrean va accepta schimbări cardinale în status quo-ul său sau va pretinde în continuare la independență.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE
Meteo Chișinău
33,24
Cer senin
Umiditate:46 %
Vint:1,54 m/s
Thu
34
Fri
29
Sat
26
Sun
24
Mon
25
Arhivă Radio Chișinău