„Comisia Europeană a lansat un apel de proiecte pentru transporturi, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), oferind peste 7 miliarde de euro pentru proiecte noi de infrastructură, modernizări și îmbunătățiri pe rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), care implică transportul feroviar, căile navigabile interioare, porturile maritime sau fluviale și infrastructura rutieră. De asemenea, în cadrul apelului vor fi eligibile și proiectele care ajută Culoarele Solidarității UE-Ucraina, create pentru a facilita exporturile și importurile Ucrainei și Moldovei” scriu jurnaliștii de la Anticorupție.

Republica Moldova și Ucraina pentru prima dată pot solicita direct finanțare din partea UE în cadrul acestui apel de proiecte, grație semnării acordurilor de asociere la Mecanismul pentru Interconectarea Europeană în anul curent. Propunerile de proiect pot fi depuse până la 30 ianuarie 2024, se mai arată în articol.

Ziarul de Gardă publică astăzi o sinteză despre drumul parcurs până acum de Rep. Moldova în vederea aproprierii de Uniunea Europeană. ”Pe calea Aderării Europene. Abaterile și lecțiile R. Moldova” este titlul  materialului în care jurnaliștii explorează, împreună cu mai mulți experți, diferența dintre dorințele și posibilitățile unei țări de a deveni parte a Uniunii Europene.

„Începutul luptei pe scară largă împotriva corupției și a procesului de deoligarhizare a R. Moldova ar fi putut fi anul 2014, când a fost ratificat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Astfel, potrivit expertului în politici economice Viorel Chivriga, „2014 a devenit anul celei mai mari eșuări a R. Moldova”. Motivul: furtul miliardului.”, se menționează în articolul din Ziarul de Gardă.

Autorii fac trimitere de asemenea la ne realizarea reformelor în domeniul justiției, aflate la baza celor mai multor dintre condiționalitățile impuse de Comisia Europeană înainte de deschiderea negocierilor de aderare.

Potrivit avocatului Vadim Vieru, motivul restanțelor constă în faptul că „reforma justiției a fost asuprită de politic”.

Jurnaliștii Ziarului de Gardă explică și situația crizei și dependenței energetice față de Rusia pe care Rep. Moldova a avut-o până acum și care a încetinit apropierea de UE dar și micile progrese înregistrate în domeniul respectării drepturilor omului.

„La începutul acestui an, în cadrul unei ședințe parlamentare, Maia Sandu a declarat că „în 2030 R. Moldova trebuie să fie țară membră a Uniunii Europene”. Experții contactați de ZdG spun că aceasta este o prognoză fezabilă dacă vor fi îndeplinite toate condițiile, inclusiv dacă această decizie va fi aprobată de cetățenii țării” concluzionează autorii.

„Unirea – Ideal Național” este titlul unui editorial semnat de Cazimir Țino, pentru Ziarul Național.

„Republica Moldova încearcă, de 33 de ani, diferite experimente politice, sociale și economice. Uneori, cu un oarecare succes. Însă, de cele mai multe ori, cu consecințe dramatice. Simplul fapt că din 4,5 milioane de basarabeni în 1990 abia de-au mai rămas azi 2,5 milioane spune multe” scrie editorialistul.

 „ (…) cu armată străină de ocupație, cu zone și mișcări subversive secesioniste, cu un război în coasta sa, toate acestea sunt grăitoare. Și de fiecare dată persoane interesate în menținerea acestei regiuni într-o zonă gri, de dezinformare și subdezvoltare, au cântat același cântec, pe note diferite. Ba că acum nu e momentul, ba că să ne facem ordine mai întâi la noi acasă, ba, mai nou, că ne vom regăsi cu frații noștri oricum în interiorul Uniunii Europene (...) susține Cazimir Țino, potrivit căruia se induce, pervers, ideea că integrarea europeană a Rep. Moldova va rezolva și problema națională.

„Firesc ar fi fost să reluăm firul istoriei, în 1989-1990, de acolo de unde ne-a fost rupt. Dar zeci de ani de rusificare, pentru unii, sau de comunizare, pentru alții, și-au spus cuvântul. Astfel că fiecare dintre noi am parcurs, vinovat, doar jumătate de drum spre libertate. Și la București, și la Chișinău”

„Ar fi drept, deci, ca toți cei care militează pentru integrare să ofere poporului român din Republica Moldova ambele variante ale aderării la UE: fie drumul lung, anevoios și cu final nesigur al negocierilor de aderare, fie drumul scurt, rapid și sigur al reUnirii. Și lasă poporul să aleagă, după o dezbatere onestă și argumentată, ce drum preferă. Iată de ce reUnirea celor două țări române actuale trebuie însușită ca începutul sine qua non al unui proiect de țară comun” concluzionează Cazimir Țino, în editorialul său din Ziarul Național.