„Ucraina și Republica Moldova sunt astăzi cheia nu doar a securității, ci a existenței Uniunii Europene” (REVISTA PRESEI)
-
04 Februarie 09:46
Presa de la Chișinău comentează intenția Chișinăului de a ieși definit din CSI – „un vestigiu al unei epoci în care Rusia refuza să accepte realitatea post-imperială”. Jurnaliștii mai constată că reducerea dependenței energetice de Tiraspol rămâne în mâinile regimului separatist. Un alt subiect pe care îl regăsim este cel al bugetului capitalei, neadoptat nici în acest an.
„Ucraina și Republica Moldova sunt astăzi cheia nu doar a securității, ci a existenței Uniunii Europene”, titrează Veridica.md, unde găsim un interviu cu ambasadorul Victor Chirilă. Republica Moldova își va continua linia de politică externă axată pe securitate, pace și integrare europeană odată cu numirea noului ambasador la Kiev, a declarat Victor Chirilă, înainte de preluarea mandatului de șef al misiunii diplomatice a Republicii Moldova în Ucraina. Într-un interviu pentru Veridica, Victor Chirilă a spus că tranziția de la postul de ambasador la București la cel de la Kiev reprezintă „o continuitate” a activității sale diplomatice și a subliniat că o prioritate-cheie a mandatului său va fi menținerea și aprofundarea climatului de încredere dintre Chișinău și Kiev, pe care l-a descris ca fiind în prezent la cel mai înalt nivel. Diplomatul a mai precizat că un alt obiectiv rămâne crearea condițiilor necesare pentru ca Republica Moldova să devină parte a Uniunii Europene.
CSI – ultimele vestigii imperiale ale unui trecut care refuză să moară – un comentariu semnat de Alexandru Tănase pe Cotidianul.md. Autorul amintește că la semnarea de către Mircea Snegur a Protocolului de la Alma-Ata am fost împinși cu baioneta Armatei a 14-a la spate să abandonăm parcursul firesc către România și Europa. Privind retrospectiv, este limpede că menținerea apartenenței aproape trei decenii la CSI a fost unul din factorii care au frânat parcursul european al Republicii Moldova. Ieșirea din această structură nu este un capriciu politic, ci o corecție istorică, întârziată, dar inevitabilă. Publicistul scrie că astăzi, ieșirea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente nu mai este un gest riscant și nici o aventură politică. Republica Moldova are astăzi alternative reale, parteneriate funcționale și un cadru de securitate politică incomparabil mai solid. Astfel, ieșirea din CSI nu este doar posibilă, ci obligatorie din perspectiva oricărui proiect serios de integrare europeană. Pentru Moscova, mesajul trebuie să fie unul sobru: Republica Moldova nu rupe o relație vie, ci se desprinde de o formă fără fond. CSI nu mai este un proiect de integrare, ci un vestigiu al unei epoci în care Rusia refuza să accepte realitatea post-imperială. Ieșirea Chișinăului nu este un act de ostilitate, ci o normalizare firească a politicii externe a unui stat suveran. Statele independente nu cer permisiunea pentru a-și defini viitorul. În fond, adevărul este simplu și incomod: Republica Moldova nu părăsește CSI pentru că „așa cere Occidentul”. O părăsește pentru că, pentru prima dată după 1991, nu mai este constrânsă să rămână. Iar această ieșire nu este doar un pas procedural, ci o reparație istorică tardivă a unei decizii luate sub presiune, frică și șantaj, într-un moment în care statul moldovean nu avea încă forța de a spune „nu”, scrie Alexandru Tănase.
Reducerea dependenței energetice de Tiraspol, în mâinile Tiraspolului, constată Zona de Securitate: cazul din Varnița și Copanca. În iarna anului 2025, în timpul crizei energetice cu care s-a confruntat regiunea transnistreană, o parte dintre localitățile aflate sub controlul Chișinăului au rămas, de asemenea, fără energie electrică. Drept răspuns, autoritățile au promis conectarea satelor moldovenești la sistemul național de alimentare cu energie electrică, pentru a evita repetarea blackout-urilor. La un an distanță, s-a dovedit că pentru reconectarea consumatorilor nu este suficientă construirea liniilor și instalarea stâlpilor, ci este necesar și acordul Tiraspolului, care a refuzat să îl ofere. Astfel, implementarea deciziilor adoptate pe malul drept a ajuns, în fapt, să depindă de poziția structurilor de pe malul stâng al Nistrului. Mai multe detalii citiți pe portalul Zona de Securitate.
Dodon și Ceban n-au bătut palma pentru „a salva” bugetul capitalei, dar PAS crede că cei doi pregătesc „o mare nuntă politică” – scrie Europa Liberă Moldova. Liderul PSRM, Igor Dodon, a încercat fără succes să forțeze un acord cu primarul capitalei, Ion Ceban, pentru a adopta cu forțe comune bugetul Chișinăului pentru 2026. În ciuda eșecului, cealaltă fracțiune mare din Consiliul Municipal, PAS, spune că PSRM și MAN ar pregăti o alianță la nivel local. Liderul Partidului Socialiștilor (PSRM), deputatul Igor Dodon, și-a făcut apariția pe 3 februarie la Primăria Chișinău. Alături de aleșii locali ai formațiunii, el a spus la un briefing ținut cu puțin timp înainte de ședința Consiliului Municipal Chișinău (CMC), că fracțiunea socialiștilor vrea să „deblocheze situația din consiliu” și este gata să voteze bugetul capitalei pentru 2026, alături de consilierii din partidul primarului Ion Ceban – Mișcarea Alternativă Națională (MAN). În schimbul voturilor lor, socialiștii au înaintat „o singură condiție”– ca o parte din bani să fie redirecționați pentru compensații la căldură pentru orășeni – și au propus o pauză de 10 zile, timp în care să fie ajustat proiectul bugetului. Dodon a spus că PSRM nu-și dorește la schimb funcții în structurile municipale, dar a recunoscut că astfel de discuții au existat. Ședința CMC nu a adunat din start cvorumul necesar. Cei de la PAS ale ales să nu participe. PAS crede că s-ar pregăti o alianță MAN-PSRM. Președinta fracțiunii PAS din CMC, Zinaida Popa a scris pe rețele că „se pregătește o mare nuntă politică MAN–Ceban–PSRM” și că „cele două formațiuni ar negocia zeci de funcții „pe sub masă”.

