Conferința a fost deschisă cu un mesaj citit de către secretarul Mitropoliei Basarabiei, Constantin Olariu, din partea Mitropolitului Petru al Basarabiei.

Preasfințitul părinte Antonie, Episcop de Bălți,  era student la Iași la teologie, când a fost reactivată Mitropolia Basarabiei în anul 1992.  Spune că de atunci privește cu admirație pe cei care au avut curajul să se desprindă de biserica rusă, biserică necanonică în acest spațiu. 

„Noi vedem și astăzi cu câtă greutate unii confrații de ai noștri din jurisdicția Patriarhiei Moscovei se desprind de ei și revin la Biserica Mamă, dar să ne închipuim ce era atunci în 1992.  Mulțumesc tuturor celor care lucrează la prosperarea românismului în Basarabia”, susține Preasfințitul părinte Antonie.

Mitropolia Basarabiei, este alături de celelalte instituții ale statului român un promotor al valorilor românești și un bastion de rezistență în acest spațiu, a menționat în deschiderea lucrărilor conferinței, Marius Toth, Ministru Plenipotențiar în cadrul Ambasadei României la Chișinău:

„Mitropolia Basarabiei, alături de instituțiile statului român, inclusiv Ambasada României la Chișinău, este un promotor al valorilor tradiționale românești, al spiritualității și un bastion de rezistență în fața atâtor și atâtor presiuni la care acest spațiu este suspus mai ales în condițiile actuale al unui război în vecinătatea noastră, odios, crud, nedrept și ilegal”, susține Marius Toth.

Mitropolia Basarabiei, care a existat din 1925,  a fost închisă în stânga Prutului în anul 1944 odată cu ocupația sovietică urmată de persecuția preoților care au slujit în perioada interbelică. Regimul comunist instalat aici era un regim ateu care a luptat împotriva religiei, a declarat Anatol Petrencu, președintele Asociației Istoricilor ”Alexandru Moșanu”

”Au fost învinuiți de ”propaganda românismului” în Basarabia. În 1946 dar și în următorii ani au fost condamnați mulți preoți doar pentru faptul că au făcut serviciul și nu au reușit să fugă dincolo de Prut”, a spus Anatol Petrencu.

Reactivarea Mitropoliei Basarabiei a avut loc oficial în anul 1992, la 19 decembrie, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Părintele Petru Buburuz a vorbit pentru Radio Chișinău despre circumstanțele în care s-a format nucleul de preoți și enoriași care au decis ReUnirea spirituală a românilor din Basarabia.

”Întâi a fost războiul din regiunea transnistreană. Episcopia moscovită a Chișinăului și a Moldovei s-a arătat foarte dușmănoasă față de partea română, era deschis anti-românească, și a început prigoana Episcopului Petru. O adunare de preoți la Bălți l-au denigrat, că se duce prea des în România. Altă dată, în ograda Episcopiei, după ce s-au adunat toți preoții, au închis poarta și i-au pus să semneze că ei sunt cu Moscova. Eu nu am fost. Atacul banditesc al lui Markel cu cazaci din Transnistria,  a sediului Episcopiei de la Bălți și alungarea Episcopului Petru din acest sediu. Toate aceste lucruri au făcut să se formeze un nucleu de preoți și mireni care doreau cât mai repede să ne unim că nu mai era chip”, a declarat Părintele Petru Buburuz.

În urma unei Adunări Eparhiale a preoților care doreau reactivarea Mitropoliei Basarabiei, s-a decis ca cererea să fie înaintată Patriarhiei Române. Părintele Petru Buburuz a participat la ceremonia religioasă organizată la București alături de scriitorul Vladimir Beșleagă, poetul Grigore Vieru, omul de cultură Ion Ungureanu, pe atunci ministrul al Culturii.

”S-au făcut sondaje, s-au adunat scrisori, s-au făcut demersuri dar guvernul care era atunci, după războiul din 1992, a respins cererea de înregistrare, de legitimare a Mitropoliei Basarabiei. Guvernul de atunci era unul reacționar, venise după un Guvern democratic. Atunci s-a lua decizia de a merge la București, la Patriarhia Română și a reactiva Mitropolia Basarabiei”, a precizat Vladimir Beșleagă.

Potrivit Părintelui Petru Buburuz, decizia de reactivare a Basarabiei s-a luat fără știința președintelui Rep. Moldova de atunci, Mircea Snegur și a președintelui României din acea perioadă, Ion Iliescu.

”Am participat la lucrările Sfântului Sinod, unde s-a discutat această problemă. O delegație de mireni în frunte cu Episcopul Petru au asistat acolo, și a primit acest act. A doua zi în  catedrala de la București s-a anunțat solemn și public despre reactivarea Mitropoliei Basarabiei. În aceeași zi, Chișinăul s-a cutremurat. Președintele Mircea Snegur trei zile în Parlament a tunat și a fulgerat cum de nu a știut de acest lucru. Tot în aceeași zi, de 20 decembrie episcopul Vladimir  a plecat la Moscova întorcându-se de acolo cu titlul de mitropolit, să nu fie mai prejos. A fost un act de jertfire din partea Patriarhului Teoctist. A făcut acest lucru fără să știe Ion Iliescu. Asta a fost un act mare”, a spus Părintele Petru Buburuz.

Deși reactivată în 1992, a trecut aproape un deceniu de persecuție metodică și sistematică din partea regimurilor guvernamentale, până când autoritățile de la Chișinău au recunoscut Mitropolia Basarabiei, și atunci obligate ca urmare a unei decizii emise de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

La 30 de ani de la reactivare, Mitropolia Basarabiei se confruntă încă cu o serie de dificultăți, după cum a declarat pentru Radio Chișinău, avocatul Promo Lex, Alexandru Postică.

”Până la momentul de față Mitropoliei Basarabiei nu i-a fost recunoscut acel statut de victimă a represiunilor politice. Legea specială cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor politice stabilește că doar persoanele fizice ar putea fi recunoscute ca atare. Să nu uităm însă că pe parcursul ocupației sovietice Mitropolia Basarabiei a fost persecutată ca și cult religios. O altă problemă: în anul 2003 Ministerul Culturii a semnat un Contract cu Mitropolia Moldovei.  Contrar procedurilor la acel moment, a transmis întreg patrimoniul ecleziastic către Mitropolia Moldovei deși în unele biserici activau parohiile Mitropoliei Basarabiei. Acest contract a determinat Mitropolia Moldovei să înainteze mai multe procese judiciare de evacuare a parohiilor aflate în subordinea canonică a Mitropoliei și ca urmare aceasta a pierdut posesia asupra clădirilor”, a declarat Alexandru Postică.

Potrivit lui Alexandru Postică ar fi vorba de 650 de biserici și 20 de mănăstiri ale Mitropoliei Basarabiei care au fost transmise în mod ilegal, în baza acelui contract din 2003, Mitropoliei Moldovei.

O altă problemă ar fi hărțuirea anumitor preoți care decid să treacă în subordinea canonică a Mitropoliei Basarabiei de către autoritățile publice locale, dar și de către reprezentanții Mitropoliei Moldovei.