Pe fundalul evoluțiilor geopolitice tot mai imprevizibile, UE ar trebui să ia măsuri urgente pentru a accelera negocierile de aderare cu Chișinăul. Ar fi păcat ca din cauza birocrației Republica Moldova să rămână, din nou, în sfera de influență a Rusiei, spune la RFI Moldova analistul politic Ion Tăbârță. „Uniunea Europeană trebuie să acționeze geopolitic, pe lângă aspectele tehnice și procedurale. Dacă vrei să devii un actor global, într-un context geopolitic complicat și tumultuos trebuie să treci dincolo de proceduri strict tehnice și să acționezi și politic sau chiar geopolitic”, spune Ion Tăbârță, sugerând că UE ar trebui să decidă cât mai repede asupra accederii Republicii Moldova la bloc. Zona-tampon pe care au creat-o politicile precedente ale Bruxellesului, care au ținut statele din Parteneriatul Estic în zona gri a geopoliticii, nu a dus la stabilitate. Președinta Maia Sandu avertiza zilele trecute la Strasbourg că UE trebuie să acționeze „înainte de a fi prea târziu pentru Republica Moldova”. Și dacă între timp Republica Moldova nu va fi ajutată, ar putea ajunge din nou sub controlul politic și geopolitic al Rusiei, pentru că este de așteptat ca în perioada următoare Federația Rusă să-și reia asalturile hibride asupra Chișinăului. Faptul că tema Unirii Republicii Moldova cu România a început să fie discutată, chiar dacă doar ca declarații, la nivelul oficialilor de la Chișinău și București, scoate subiectul din conul de umbră în care s-a aflat ani de zile, cât a fost apanajul forțelor extremiste, mai spune analistul.

Unirea Republicii Moldova cu România nu poate fi planul B – titrează Cotidianul. Federația Rusă nu este dispusă să accepte o soluție de pace pe termen scurt, ci urmărește continuarea războiului. În acest context, întrebarea fundamentală pentru conducerea celor două state românești devine inevitabilă: este realist și sigur să se mizeze exclusiv pe integrarea europeană într-un orizont de timp incert sau este Reunificarea cu România soluția care poate preveni să ne trezim cu forțele armate ale Rusiei la frontieră? – scrie publicația. Prin România – stat membru al Uniunii Europene, al NATO și parte integrantă a Spațiului Schengen, Republica Moldova ar intra automat sub incidența întregului mecanism de securitate euroatlantic, beneficii care nu pot fi replicate prin statutul de candidat sau prin formule intermediare. Amânarea acestei discuții, invocând o neutralitate formală, echivalează cu acceptarea riscului ca Republica Moldova să rămână blocată într-o zonă gri geopolitică, vulnerabilă războiului hibrid sau, mai grav, ocupației militare. Conducerea de la Chișinău și cea de la București ar trebui să reevalueze prioritățile pe termen mediu și lung, întrucât Rusia nu răspunde la apeluri diplomatice, iar Republica Moldova nu dispune de capacitatea Ucrainei de a se apăra. În fond, așteptarea așa-zisului „plan B” riscă să transforme o oportunitate politică reală de schimbare într-o șansă istorică ratată de Reunificare.

Ședință eșuată în dosarul Plahotniuc: Trei martori care urmau să dea declarații au absentat, relatează TV8. Niciunul dintre cei trei martori care urmau să fie aduși silit la judecătorie pentru a face declarații în favoarea fostului lider al democraților, Vladimir Plahotniuc, nu s-a prezentat. Unul dintre aceștia este și Victor Bodiu, fost șef al Cancelariei de Stat în anii 2011-2014, în Guvernele conduse de Vlad Filat și Iurie Leancă. Ofițerii IGP au transmis instanței că atât el, cât și alți doi reprezentanți ai băncilor păgubașe de pe urma furtului miliardului nu au fost găsiți la domiciliile lor. Nici partea acuzării nu a reușit să asigure audierea tuturor martorilor, urmând să fie citate încă trei persoane, care se află acum peste hotare, mai notează TV8.

Platon cere să fie parte vătămată în dosarul lui Plahotniuc și pretinde prejudicii de sute de milioane, transmite Europa Liberă. După ce anterior Judecătoria Buiucani nu l-a admis pe Veaceslav Platon în calitate de martor în dosarul în care Vladimir Plahotniuc este judecat pentru rolul său în furtul a circa un miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc, acum acesta solicită să fie recunoscut ca parte vătămată. În cerere, publicată în canalul său de Telegram, Platon argumentează că, în 2014, Plahotniuc ar fi folosit 869,2 milioane de lei, sustrași din Banca de Economii, pentru a procura de la el 38,2% din acțiunile „Victoriabank”, precum și clădirile „Asito”, „Centrul de Modă” și hotelul „Național”. Omul de afaceri spune că, pentru a-și ascunde infracțiunea, Plahotniuc l-ar fi convins pe Ilan Șor să depună mărturii împotriva sa.