Parcursul european al Republicii Moldova riscă să piardă din avânt dacă Guvernul format după alegerile din toamnă nu va avea voința clară de a continua reformele și angajamentele asumate în procesul de aderare. Comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath a declarat într-un interviu pentru TV8 că Bruxellesul își va menține sprijinul, însă succesul, adică integrarea europeană a RM, depinde esențial de guvernarea de la Chișinău.

Michael McGrath a evitat să anticipeze rezultatul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, dar a accentuat că singurul aspect esențial este desfășurarea unor alegeri corecte, libere și democratice. De asemenea, comisarul european a avertizat asupra pericolului atacurilor hibride venite dinspre Federația Rusă și a lansat un apel la vigilență din partea cetățenilor, dar și la o informare responsabilă, pentru a evita manipularea. „Ar fi naiv să credem că nu vor încerca să influențeze alegerile prin amenințări hibride, manipulare a informației, dezinformare și alte tactici”. El le-a transmis cetățenilor moldoveni „ca atunci când își vor alege opțiunile de vot, să analizeze foarte atent informațiile pe care le folosesc pentru a lua acea decizie”.

„Situația poate deveni critică. Tiraspolul se confruntă cu probleme financiare”, relatează agenția de presă IPN. 

Criza energetică izbucnită la începutul acestui an în regiunea transnistreană se pare că a declanșat o criză financiară, primele semne ale căreia sunt deja resimțite în administrația liderului autoproclamatei republici. Despre aceasta au declarat pentru IPN cel puțin trei surse - din administrația liderului separatist Vadim Krasnoselski, din cercurile bancare și din așa-numitul guvern. Acestea au lăsat să se înțeleagă că instituțiile pe care le reprezintă lucrează activ, în ultimele săptămâni, la elaborarea unui plan de „optimizare” a cheltuielilor bugetare și de identificare a unor surse suplimentare de finanțare pentru deficitul în creștere accelerată. Cei mai afectați sunt sectorul social și marile întreprinderi industriale — foarte importante pentru economia transnistreană. Potrivit unei surse din așa-numitul guvern al regiunii, în întreprinderile unde anterior au avut loc reduceri de personal, acum angajații pleacă singuri: „unii nu și-au primit salariile din luna martie, iar alții au fost plătiți pentru luna aprilie doar parțial”. Oficial, regimul preferă să nu vorbească despre problemele financiare cu care se confruntă regiunea transnistreană. Presa din stânga Nistrului, aflată sub controlul regimului, fie nu scrie despre acest lucru, fie abordează subiectul într-un mod voalat, notează IPN.

Cum fentează Nicanor Ciochină justiția moldovenească, reține Veridica într-o sinteză a săptămânii.

Nicanor Ciochină, cel care a accidentat mortal un minor, în loc să se ascundă de ochii lumii, a candidat și a fost reales de consătenii săi din Boldurești, Nisporeni, primar al localității. Rezultatele scrutinului au revoltat opinia publică din Republica Moldova, în special că există probe video ale infracțiunii comise și a tergiversării de neînțeles a dezbaterilor judiciare. Situația se explică, probabil, prin sancțiunile ușoare prevăzute de lege pentru lipsa de la ședințele de judecată de care pare să fi profitat Nicanor Ciochină. Pentru o absență nemotivată de la ședință, el plătește 2.500 de lei și își caută de treabă. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, responsabilă de acest dosar, a precizat că din cele 37 de ședințe de judecată, după trimiterea dosarului în instanță pe 29 mai 2024, aproape jumătate din ședințe, 16 la număr, au fost amânate la cererea lui Nicanor Ciochină și a complicelui acestuia, Ion Andronachi.

Jurnalistele de la Ziarul de Gardă, Măriuța Nistor și Natalia Zaharescu, povestesc în cadrul Podcastului ZdCe, cum au reușit să se infiltreze în rețeaua coordonată de Ilan Șor și cum au documentat investigația sub acoperire „În slujba Moscovei”, în care au expus modul în care a fost creată și coordonată o rețea de zeci de mii de oameni, finanțată din bani proveniți din Federația Rusă, cu scopul de a cumpăra voturi în Republica Moldova în timpul alegerilor prezidențiale din toamna anului 2024. Cele două jurnaliste s-au referit la momentele cheie din investigația făcută în două părți – atunci când au primit banii, ca dovadă că oamenii sunt plătiți ca să voteze cum lise dictează, și atunci când au primit indicații clare și directe pe cine să voteze la alegerile prezidențiale.

RFI comentează întrevederea apropiatei lui Șor cu liderii PiS din Polonia: Nu va avea vreun efect. Furtună încearcă să se prezinte ca un politician de anvergură european, spun experții. „Această vizită a fost făcută după un plan patentat cumva de Ilan Șor anterior. Furtună încearcă să se prezinte ca un politician de anvergură european”, spune la RFI, expertul Mihai Isac, după ce fosta candidată la prezidențialele din Republica Moldova, Victoria Furtună, susținută de fugarul Ilan Șor, mai nou lidera partidului „Moldova Mare”, a mers în Polonia într-o așa numită vizită de lucru, unde s-a întâlnit cu lideri ai partidului Lege și Justiție. Asta după ce PiS l-a susținut pe extremistul Simion în alegerile din România. „Această vizită în Polonia nu va avea vreun efect la nivel internațional, dar este folosită de fosta candidata la prezidențiale pentru a se legitima în fața electoratului intern, mai spune comentatorul. Dar este un semnal pentru autoritățile de la Chișinău, dar și pentru autoritățile din statele partenere privind capacitățile Kremlinului de a-și susține favoriții la nivelul lumii politice europene. „Din nefericire, vedem această capacitate a Federației Ruse de a deturna voința electoratului din Republica Moldova și, cu siguranță, în alegerile din 28 septembrie vom vedea un efort de anvergură al părții ruse pentru a cuceri electoral, adică ceea ce nu au putut cuceri cu arma în mână la începutul anilor 90”, a mai spus analistul Mihai Isac.

Europa Liberă scrie despre experimentul abuziv în Rusia: imigranții, inclusiv moldoveni, vor fi urmăriți printr-o aplicație mobilă obligatorie. Un nou program al Kremlinului va obliga imigranții, inclusiv moldoveni, să-și declare locația printr-o aplicație mobilă guvernamentală, începând din 1 septembrie, altfel riscă deportarea. Unii experți spun că e vorba de presiune și de abuz, cu scopul de a recruta imigranți pentru războiul din Ucraina. Războiul din Ucraina și atacurile teroriste recente, precum cel din martie 2024 asupra complexului de divertisment Crocus City Hall dintr-o suburbie a Moscovei, au dus la o presiune fără precedent asupra lucrătorilor imigranți. Măsurile represive includ raiduri ale poliției, dosare penale împotriva funcționarilor acuzați de gestionarea defectuoasă a dosarelor de migrație și o nouă legislație care interzice copiilor imigranți care nu vorbesc limba rusă să frecventeze școlile rusești. Ministerul de Externe și Ambasada Republicii Moldova la Moscova au difuzat marți, 3 iunie, un comunicat în care le recomandă cetățenilor moldoveni să evite călătoriile în Federația Rusă, „în contextul agravării situației de securitate din regiune” și după ce s-au constatat cazuri în care autoritățile ruse ar fi aplicat măsuri de constrângere în raport cu imigranții, inclusiv din Republica Moldova. Expertul în probleme de securitate, Andrei Curăraru susține că cel puțin șase cetățeni ai Republicii Moldova ar fi fost reținuți pe teritoriul Federației Ruse în ultimele două luni și că anume aceasta ar fi determinat Ministerul de Externe de la Chișinău să emită alerta de călătorie. El spune că moldovenii ar fi dispărut „fără proces, fără avocat, fără drepturi”, serviciile secrete ruse suspectându-i că ar fi „agenți ucraineni”.