„Să vedem cine va pleca”: Impasul prezidențial din Georgia se apropie de punctul critic
-
28 Decembrie 09:25
Toți ochii din Georgia sunt ațintiți asupra elegantului Palat Orbeliani din secolul al XIX-lea din Tbilisi, unde se apropie un moment decisiv. Cine va ocupa sălile sale pe 29 decembrie? Duminică, președinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zourabichvili, ar trebui să predea cheile succesorului său, Mihail Kavelașvili, un fost jucător de fotbal devenit politician de extremă dreapta, susținut de partidul de guvernământ Visul Georgian, care capătă accente din ce în ce mai autoritare. Însă Zourabichvili, al cărei rol de președinte este ceremonial, dar care a devenit un lider simbolic al opoziției, insistă că nu pleacă din funcție și consideră guvernul ilegitim, relatează The Guardian.
Zourabichvili a postat recent o fotografie a decorațiunilor de Anul Nou de la reședința prezidențială, care includea un tren mare, transmite News.ro.
„Au pus un tren în fața Palatului Orbeliani”, a scris ea pe Facebook, adăugând: „Să vedem cine va pleca”.
În replică, Irakli Kobahidze, prim-ministrul Georgiei și președintele Visului Georgian, a amenințat că Zourabichvili se va confrunta cu consecințe juridice, dacă va alege să rămână în funcție.
„Să vedem unde va ajunge, în spatele gratiilor sau în afara lor”, a declarat el la o conferință de presă susținută la Tbilisi în această săptămână.
Confruntarea dintre guvern și președinte a aruncat țara într-o criză politică, al cărei rezultat ar putea modela traiectoria Georgiei pentru anii următori, pe măsură ce aceasta este trasă între Rusia și Occident. Chiar și pentru Georgia – o țară mică așezată în munții Caucazului și cu o istorie turbulentă de oscilații între aspirații democratice și perioade de represiune dură – acestea sunt vremuri extraordinare, marcate de proteste în masă și de o incertitudine crescândă.
INCERTITUDINE
Thomas de Waal, membru senior al thinktank-ului Carnegie Europe și expert în regiune, a declarat: „Nu cred că cineva știe ce se va întâmpla în continuare. Se pare că ne îndreptăm spre o fază de escaladare. Niciuna dintre părți nu va da înapoi pe termen scurt”.
În ultimele trei săptămâni, zeci de mii de oameni au ieșit aproape zilnic în stradă la Tbilisi și în alte orașe din Georgia pentru a protesta împotriva partidului de guvernământ și a orientării sale tot mai antiliberale și mai pro-Moscova.
Partidul de guvernământ, care se află la putere din 2012, a fost fondat de controversatul oligarh Bidzina Ivanișvili, care a făcut avere în Rusia în anii 1990. Vineri, acesta a fost sancționat de SUA pentru „subminarea viitorului democratic și euro-atlantic al Georgiei în beneficiul Federației Ruse”.
Scânteia inițială a protestelor, care s-au răspândit în societate în rândul generațiilor și al claselor sociale diferite, a fost un discurs recent al conducerii Visului Georgian, care a anunțat decizia sa de a suspenda negocierile de aderare la UE. Această decizie a provocat indignare în Georgia, unde până la 80% dintre cei 3,8 milioane de locuitori susțin aderarea la UE.
DERIVE AUTORITARISTE
Cu toate acestea, tensiunile din țară au crescut de luni de zile. Visul Georgian a câștigat un scrutin parlamentar controversat în octombrie. Mulți georgieni cred că rezultatele au fost falsificate, observatorii electorali internaționali exprimându-și îngrijorarea cu privire la presiuni, intimidare și cumpărarea de alegători. Opoziția, condusă de Zourabichvili, a respins rezultatele ca fiind incorecte și a solicitat noi alegeri.
Poliția a recurs tot mai mult la forță și intimidare în încercarea de a dispersa mitingurile, arestând demonstranți și membri ai opoziției. Mulți georgieni au fost îngroziți de nivelul de violență îndreptat împotriva jurnaliștilor și protestatarilor, iar în cadrul elitei țării au început să apară semne de fisură.
Mai mulți ambasadori georgieni de rang înalt au demisionat în semn de protest, iar sute de funcționari publici și personalități militare au făcut publice scrisori de condamnare a deciziei de suspendare a negocierilor de aderare la UE, deși nu au existat dezertări notabile din partidul de guvernământ.
CINE ESTE NOUL PREȘEDINTE PE CARE ȘI-L DOREȘTE GUVERNUL
După alegerile parlamentare, partidul de guvernământ l-a numit pe Mihail Kavelașvili președinte, o mișcare care a marcat sfârșitul ultimei instituții politice independente din Georgia care nu se afla sub controlul Visului Georgian.
Kavelașvili, un fost atacant din Premier League pentru Manchester City, a apărut ca un agitator ultranaționalist după ce a fost ales în parlament în 2016.
Kavelașvili este considerat în general ca fiind un om de paie controlat de miliardarul Bidzina Ivanișvili, fondatorul partidului Visul Georgian.
Foștii coechipieri își aduc aminte de Kavelașvili, acum în vârstă de 53 de ani, ca fiind un băiat liniștit și modest, dar acum el este cunoscut pentru retorica sa antioccidentală înflăcărată și pentru atacurile la adresa opoziției. Protestatarii și-au râs de Kavelașvili pentru lipsa unei diplome universitare, ceea ce l-a descalificat anterior pentru a candida la conducerea Federației Georgiene de Fotbal.
El a fost, de asemenea, un susținător proeminent al controversatei legi privind „agenții străini”, o legislație considerată de tip rusesc, care a fost adoptată în cele din urmă de parlamentul georgian pe fondul unor proteste în masă în luna mai. Legislația a fost etichetată drept o „lege rusă” de către critici, care o aseamănă cu cea introdusă de Kremlin cu un deceniu înainte pentru a reduce la tăcere disidența politică în mass-media și în alte sectoare ale societății.
DOI PREȘEDINȚI ÎN CONTRAST
Contrastul dintre Kavelașvili și Zourabichvili nu ar putea fi mai puternic. Născută la Paris în 1952, Zourabichvili este descendenta unei familii care a fugit din Georgia după ce Uniunea Sovietică a cotropit țara în 1921. Inițial aleasă la președinție în 2018 cu sprijinul Visului Georgian, ea a apărut de atunci ca unul dintre cei mai vocali critici ai partidului.
„Zourabichvili este vocea Georgiei europene. Pentru mulți, ea este ultima putere legitimă”, a declarat profesorul Korneli Kakacia, directorul thinktank-ului Institutul pentru Politici Georgiene din Tbilisi. O bună parte din rezultatul impasului prezidențial va depinde de răspunsul Occidentului și de faptul dacă acesta va continua să o recunoască pe Zourabichvili ca lider legitim, a subliniat expertul.
În timpul unui discurs recent la Bruxelles, Zourabichvili a cerut UE să preseze guvernul condus de Visul Georgian să organizeze noi alegeri. Dar mulți din Georgia și din afara ei se tem că o Europă deja fracturată politic, în care liderii se confruntă cu crize interne, s-ar putea să nu aibă voința de a contesta Visul Georgian.
„Dacă suntem sinceri, Europa nu s-a ridicat până acum la înălțimea momentului. Până acum, Europa a întâmpinat provocarea la jumătatea drumului. Acolo unde georgienii au luptat zi și noapte, europenii au fost lenți să se trezească și lenți să reacționeze”, le-a spus recent Zourabichvili europarlamentarilor.
ALIAȚII VISULUI GEORGIAN
Visul Georgian nu a stat degeaba și și-a găsit propriii aliați în Europa sub forma Ungariei și Slovaciei – ambele țări având lideri populiști, favorabili Rusiei. Cele două țări central-europene au blocat luna aceasta un pachet de sancțiuni propuse de UE împotriva unor oficiali georgieni de rang înalt.
De asemenea, au existat zvonuri conform cărora Visul Georgian speră să beneficieze de a doua președinție Trump, care ar putea fi mai puțin concentrată asupra drepturilor omului.
Pentru a menține presiunea asupra Visului Georgian, deputatul olandez Reinier van Lanschot a îndemnat principalele state membre ale UE, precum Germania, Franța și Polonia, să mobilizeze alte țări din bloc pentru a impune sancțiuni bilaterale directe împotriva guvernului georgian. „Principalul lucru este să menținem impulsul. În caz contrar, Georgia ar putea deveni o dictatură”, a declarat Van Lanschot pentru The Guardian.
CE POATE FACE ZOURABICHVILI
Deocamdată, următorii pași ai lui Zourabichvili rămân doar o presupunere.
Două surse care au vorbit recent cu ea au declarat că aceasta încă își cântărește opțiunile. Printre acestea s-ar număra forțarea poliției să o scoată fizic din palatul prezidențial sau organizarea unui miting de masă în fața palatului în ziua învestirii noului președinte și înființarea unui birou paralel.
Mai sigur este că vor avea loc noi proteste, care probabil vor fi urmate de represiuni în forță.
„Dacă Visul Georgian dorește cu adevărat să rămână la putere, am putea asista la o escaladare din partea lor, ceea ce este riscant pentru toată lumea”, a declarat De Waal. El a descris acest lucru ca fiind „scenariul belarus”, referindu-se la miile de protestatari din Belarus care au fost arestați, unii torturați și ulterior închiși în 2020 și 2021 în timpul unei represiuni brutale a președintelui autocrat Aleksandr Lukașenko.
„Una din părți va trebui să cedeze, în cele din urmă”, spune expertul.
SANCȚIUNI AMERICANE PENTRU IVANIȘVILI
Statele Unite l-au sancționat vineri pe miliardarul georgian Bidzina Ivanișvili, fost prim-ministru, considerat liderul de facto al țării, afirmând că acesta subminează democrația și permite Rusiei să profite de breșele pe care le creează.
Ivanișvili, care a făcut avere de miliarde în Rusia în domeniul metalelor și telecomunicațiilor în anii 1990, a fost vârful de lance al îndepărtării Georgiei de Occident și a acuzat agențiile de informații străine că încearcă să împingă țara în război cu Rusia. Criticii spun că, sub conducerea partidului său Visul Georgian, țara a devenit mai autoritară și pro-Moscova.
Potrivit Reuters, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat vineri că Washingtonul îl sancționează pe Ivanișvili pentru „subminarea viitorului democratic și euro-atlantic al Georgiei în beneficiul Federației Ruse”. Blinken a mai spus că Ivanișvili a pus în aplicare „acțiuni sau politici care subminează procesele sau instituțiile democratice din Statele Unite sau din străinătate” spre profitul Rusiei.
Sancțiunile îngheață orice active americane aparținând lui Ivanișvili.
REACȚII
Imediat, prim-ministrul Irakli Kobahidze a calificat măsura drept „șantaj” și a afirmat că este „răsplata” pentru că Ivanișvili a protejat Georgia de război. El a repetat afirmațiile aliaților lui Ivanișvili potrivit cărora miliardarul a fost supus de facto sancțiunilor SUA timp de ani de zile, ceea ce Washingtonul neagă.
În schimb, agenția de știri Interpress din Georgia l-a citat pe Ghiorghi Vașadze, lider al Mișcării Naționale Unite, din opoziție, care a declarat că salută sancțiunile împotriva lui Ivanișvili. „Lupta poporului are rezultatele sale”, a spus Vașadze. „Întreaga lume vede protestul poporului georgian, iar acesta este un succes serios al acestui protest”, a adăugat opozantul.
Și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat mișcarea SUA, spunând că Ivanișvili „este efectiv conducătorul din Tbilisi și face totul pentru a preda Georgia sub controlul lui Putin. „Pierderea oricărei țări din regiunea noastră, distrugerea democrației pentru o țară și răspândirea influenței criminale a Rusiei reprezintă o amenințare la adresa întregii regiuni și a tuturor popoarelor sale”, a scris Zelenski pe Telegram.
La 18 decembrie, SUA au sancționat deja mai mulți oficiali ai Ministerului de Interne georgian pe care i-au acuzat de complicitate în reprimarea protestatarilor.
Visul Georgian a declarat, în schimb, că se așteaptă ca relațiile cu SUA să se îmbunătățească în timpul viitoarei administrații a președintelui ales Donald Trump.
Rusia a condus Georgia timp de aproximativ 200 de ani, până în 1991, și continuă să sprijine două regiuni separatiste georgiene. Rusia și Georgia nu au relații diplomatice oficiale de când Moscova a învins Tbilisi într-un război de cinci zile în 2008. Cu câteva luni mai înainte, la summitul NATO de la București, Georgia și Ucraina ceruseră să adere la alianță, dar au fost refuzate, pentru că nu a fost un consens între lideri în acest sens, în special din cauza împotrivirii Franței și Germaniei. În aceste condiții, invitat, Vladimir Putin a acceptat să vină la București și să stea de vorbă cu liderii NATO, în marja summitului. De fapt, a făcut-o ca să-și accentueze amenințările că nu va accepta extinderea NATO. Și ca să demonstreze că vorbește serios, peste cinci luni a intervenit în Georgia sub pretextul că își apără cetățenii din regiunile separatiste proruse. Acum, cu toată situația complicată de la Tbilisi, Moscova susține că nu intervine în Georgia, deși mulți experți pun schimbarea de atitudine a Visului Georgian pe seama unei temeri că țara ar putea împărtăși soarta Ucrainei.
