Cozi la fântâni și cisterne la Bălți, denunț la Procuratură și ajutor din UE. Cum face față R. Moldova crizei de pe Nistru, relatează Europa Liberă. Alimentarea cu apă din Nistru rămâne suspendată în municipiile Bălți și Soroca, în satul Naslavcea, din raionul Ocnița, și în câteva localități din raioanele Sîngerei și Florești, din cauza scurgerilor de petrol în râu, după atacul rusesc asupra hidrocentralei din regiunea ucraineană Cernăuți. Situația cea mai critică este la Bălți, al doilea oraș ca populație din R. Moldova, pentru care râul Nistru este singura sursă de alimentare cu apă potabilă, aproape toate fântânile arteziene fiind nefuncționale. Cel puțin 50 de mii de locuitori au rămas fără apă la robinet încă din seara de sâmbătă, 14 martie, a spus Europei Libere directorul tehnic al Regiei „Apă-Canal” Bălți, Vitalie Ungureanu. Bălțenii fac cozi la cele câteva fântâni din oraș, cumpără apă îmbuteliată din magazine și așteaptă cisternele care transportă apă prin oraș, conform unui orar. Primăria Iași le-a transmis autorităților locale că trimite la Bălți un convoi umanitar format din cisterne cu apă potabilă pentru locuitorii orașului. La Soroca, luni, în jumătate de oraș era sistată alimentarea cu apă, iar, potrivit informațiilor oferite Europei Libere de Apă-Canal Soroca, marți urmează să fie deconectat întregul oraș, cu o populație estimată la 35 de mii de persoane. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că va semna un ordin, ca toți operatorii de apă-canal și administrațiile locale să inventarieze sondele și sursele alternative de apă, „astfel încât să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru orice eventualitate”.

Nistrul, poluat cu peste 1,5 tone de substanțe petroliere; Ministrul Mediului: „Îmi doresc ca Rusia să plătească” titrează jurnal.md. O cantitate de cel puțin 1,5 tone de produse petroliere deversate în râul Nistru, potrivit informațiilor transmise autorităților de la Chișinău de partea ucraineană, însă specialiștii avertizează că volumul real al poluării ar putea fi mult mai mare. În timp ce echipele de intervenție din Republica Moldova monitorizează situația și instalează baraje și filtre absorbante pentru a limita răspândirea substanțelor petroliere, autoritățile au mobilizat resurse suplimentare, inclusiv militari și salvatori, pentru a preveni extinderea contaminării. În acest context, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a explicat la Jurnal TV, că incidentul este o consecință directă a războiului declanșat de Rusia în Ucraina și a subliniat că își dorește ca Federația Rusă să plătească pentru pagubele și distrugerile provocate în regiune, atât Republicii Moldova, cât mai ales Ucrainei. Una dintre principalele preocupări ale autorităților este identificarea exactă a compoziției substanței care a ajuns în apă. Analizele preliminare efectuate de laboratoarele din Republica Moldova indică faptul că este vorba, în mare parte, despre produse petroliere, fără a fi depistate metale grele sau alte elemente periculoase pentru sănătate.

„Russkii mir”, în casele moldovenilor prin apa de la robinet, comentează și DW Moldova alerta ecologică pe râul Nistru după atacul de la Novodnestrovsk. Războiul Rusiei contra Moldovei curge acum nu doar prin TV și rețele energetice, dar și pe râul Nistru spre robinetul de la bucătărie, scrie jurnalistul Vitalie Călugăreanu. Peste 5 milioane de oameni - inclusiv din Chișinău, Odesa și regiunea transnistreană - se alimentează cu apă potabilă din acest râu. 70% dintre cetățenii Republicii Moldova beau apă din Nistru, subliniază autorul.

Cad „mănușile albe” în justiție pentru a rămâne „cu mâinile curate”? – o întrebare de pe Veridica.md, în contextul în care insistența cu care actuala majoritate din Parlament a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a ținut morțiș să-l aibă pe expertul olandez Herman von Hebel pentru a ocupa funcția de membru al Comisiei de evaluare a procurorilor a stârnit un val de critici masiv. Astfel, Hebel va fi unul din cei nouă membri ai comisiei de evaluare a procurorilor, compusă din cinci experți străini și patru naționali. PAS a fost incoerent în încercarea de a-și justifica această insistență, fapt ce a dat naștere unor „teorii conspirative”, de altfel jocul preferat al propagandei ruse. Numai președinta Maia Sandu a încercat o explicație, dar și aceea nu foarte convingătoare. De aici și întrebarea legitimă: asta înseamnă scoaterea „mănușilor albe” în reforma justiției și lupta anticorupție? – se întreabă autorul. Totodată, el atrage atenția că dacă UE ne-a zis mai demult că vrea o reformă a justiției în cheia „festina lente” (grăbește-te încet) este posibil ca acum să ne sugereze un ritm mai degrabă echivalent cu „allegro ma non troppo” (energic, dar nu prea mult). Mai pe românește, să nu sărim dintr-o extremă în alta pe viteza cu care reformăm justiția. UE vrea o reformă a justiției mai întâi de toate calitativă și doar apoi rapidă. Minuni nu pot exista în reforma justiției, ci doar perseverență și constanță. Depinde doar de politicienii de la Chișinău cum vor vrea să scrie această poveste a aderării (sau nu) la Uniunea Europeană - cadențat sau sinusoidal, scrie Veridica.md.

Consiliul Europei cere Moldovei să finalizeze anchetele în cazul profesorilor turci expulzați în 2018, scrie Anticorupție.md. Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a cerut autorităților Republicii Moldova să accelereze anchetele penale și să transmită un mesaj politic clar privind inadmisibilitatea transferurilor extralegale, în dosarul expulzării profesorilor turci din 2018. Solicitarea a fost făcută în cadrul examinării executării hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului în acest caz, informează Promo-LEX și Centrul de Resurse Juridice. Potrivit deciziei adoptate la reuniunea din 9–11 martie 2026, Comitetul a constatat că patru dintre cei cinci reclamanți – Müjdat Çelebi, Riza Doğan, Mehmet Feridun Tüfekçi și Sedat Hasan Karacaoğlo – au fost eliberați din detenție în Turcia și pot intra și ieși liber din Republica Moldova. În aceste cazuri, Comitetul a considerat că nu mai sunt necesare măsuri individuale suplimentare. Situația celui de-al cincilea reclamant, Yasin Özdil, rămâne însă neschimbată. Acesta continuă să fie deținut în Turcia, iar autoritățile turce nu au furnizat informații actualizate despre situația sa, în pofida solicitărilor repetate ale Chișinăului. Comitetul de Miniștri a invitat autoritățile moldovenești să continue eforturile diplomatice pentru a obține informații și pentru a facilita eventual transferul executării pedepsei în Republica Moldova, dacă acesta ar dori acest lucru.