„Propaganda Kremlinului bate la porțile Asiei Centrale: rolul lui Șor în Kîrgîzstan” (Revista Presei)
-
29 Noiembrie 2025 12:10
În presa din R. Moldova apărută astăzi puteți afla detalii despre rolul lui Șor în Kîrgîzstan, într-un articol care arată cum bate propaganda Kremlinului porțile Asiei Centrale. De asemenea, puteți afla despre ce a indicat premierul Alexandru Munteanu în declarația de avere, precum și ultimele noutăți despre dosarul „Kuliok”, cu Voronin și Dodon puși față în față.
În timp ce atenția întregii omeniri este concentrată asupra războiului din Ucraina, Asia Centrală devine una dintre cele mai fertile regiuni pentru răspândirea propagandei Kremlinului. În acest peisaj mediatic opac, tot mai des apare un nume surprinzător – Ilan Șor, oligarhul fugar din R. Moldova, condamnat pentru furtul miliardului și refugiat mai întâi în Israel, apoi în Rusia. Acesta apare tot mai implicat în proiecte media obscure nu doar în țara noastră, dar și în alte țări ale CSI, scrie Ziarul de Gardă în articolul „Propaganda Kremlinului bate la porțile Asiei Centrale: rolul lui Șor în Kîrgîzstan”.
Recent, portalul „Meduza” a anunțat despre lansarea în Kîrgîzstan a unui nou post de televiziune – „Nomad”, care are tangențe cu canalul propagandistic „Russia Today” (RT), finanțat de Kremlin, și cu o organizație controlată de fugarul Ilan Șor.
Despre legăturile organizației „Evrazia” cu Armenia a informat RFE/RL, când un blogger armean apropiat lui Șor (Mika Badalian) a fost implicat într-un eveniment al organizației „Evrazia” și în organizarea unei rețele proeurasiatice. Iar recent, Intelligence Online a scris că ONG-ul „Evrazia”, finanțat de Șor, își extinde rețeaua și în Armenia.
Totodată, există și alte dovezi ale conexiunilor oficialilor kîrgîzi cu Moscova și Ilan Șor. Potrivit The Insider, o bancă centrală kîrgîză (Capital Bank of Central Asia) a fost acuzată de implicare în scheme de evitare a sancțiunilor, cu legături către entități finanțate de Ilan Șor. Aici nu vorbim doar despre propagandă, ci despre o rețea financiară și informațională încrucișată.
Deci, astăzi, Kîrgîzstanul reprezintă o oglindă a modului în care Kremlinul își exportă modelul de control informațional, care se extinde tăcut, prin rețele transnaționale, combinând interese politice, bani negri, complicități locale și un aparat mediatic adaptabil se arată în concluziile din articolul Ziarului de Gardă.
„Război și... (proiect de) pace: între „frustrările imperiale” ale Rusiei și „pierderea demnității” Ucrainei” este titlul unui articol publicat de Europa Liberă, în baza podcastului „Dincolo de Știri”.
Proiectul inițial de pace, din 28 de puncte, atribuit Președinției americane, dar care de fapt „a fost scris la Moscova”, este o „lucrătură care scoate în prim plan dorințele pe care le urmărește Rusia în reglementarea acestui război”, este de părere analistul Igor Boțan.
Igor Boțan consideră că, fără ca liderii europeni să intervină, așa cum s-a întâmplat la reuniunea lor și a oficialilor americani de la Geneva, garanțiile verbale de securitate oferite de Rusia ar fi continuat să fie „un fake”.
Președintele României, Nicușor Dan, a subliniat „legătura directă între securitatea Ucrainei și cea a Republicii Moldova”, cerând astfel ca „actualele negocieri de pace să țină seama de acest aspect”. Iar anterior, și Președinta Maia Sandu a spus, în contextul discuțiilor legate de planul de pace propus de SUA, că „garantarea independenței și suveranității depline Ucrainei este esențială pentru securitatea întregii Europe” și a făcut un apel la „unitatea și determinarea tuturor partenerilor Ucrainei”, în vederea găsirii soluțiilor pentru o pace durabilă.
Analistul politic Nicolae Negru, celălalt invitat permanent al podcastului, a apreciat drept „foarte corectă” și necesară abordarea celor doi lideri. În opinia sa, posibilitatea ca „frustrările imperiale ale Rusiei să-și găsească un alt debușeu, o altă ușă... (spre R.Moldova, de exemplu) este greu de neglijat.”
Comentatorul consideră că, prin urmare, „ar fi rezonabil, ar fi logic ca, atunci când se discută garanțiile de securitate pentru Ucraina, să se discute și garanțiile de securitate pentru R.Moldova”. Deoarece, „și noi suntem țintă a acțiunilor imperialiste ale Rusiei, suntem atacați hibrid și – iată – nu întotdeauna doar hibrid...”.
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a depus, vineri, la Autoritatea Națională de Integritate, declarația de avere și interese personale, la angajare, pentru anul 2024. Documentul arată că oficialul deține active financiare în mai multe țări scrie TVR Moldova. Conform datelor declarate, premierul Munteanu are 93.000 de euro în conturi bancare din România, Italia și Republica Moldova.
El mai indică active în valoare de peste un milion de dolari. Cea mai mare parte reprezintă investiții în titluri de stat din SUA, portofolii Robinhood și un fond de pensii din același stat.
De asemenea, oficialul a trecut în declarație circa 131.000 de grivne ucrainene; aproximativ 2.700 de lei românești în conturi din România și circa 21.000 de lei moldovenești în conturi din Republica Moldova.
Premierul a mai indicat în declarație trei proprietăți imobiliare: un apartament primit prin donație; altul cumpărat în 2023 cu 677.000 de euro și o casă de locuit în Ucraina.
De asemenea, el a trecut în declarație cote-părți în trei companii: 4i Capital Partners LLC (100%), înregistrată în statul Delaware, SUA; Venbest Security Services (16%), companie de pază și securitate din Ucraina și JSC VGP Ruta Ukraine (21,86%), producătoare de hârtie.
Igor Dodon și Vladimir Voronin, față în față: Erau sau nu 860.000 de euro în „kuliok”? este titlul unui articol pe portalul tv8.md. Igor Dodon susține că Vladimir Voronin a glumit când a spus că în „kuliok” erau 860.000 de euro. În cadrul ediției speciale „Întreabă Ghețu” la Parlament, cei doi parlamentari au menționat că nu știu ce era, deoarece nu au ținut punga în mână.
Deputatul PCRM, Vladimir Voronin, a subliniat că noul complet de judecată, care reia de la zero dosarul, ar trebui să stabilească ce se afla în „kuliok”. Igor Dodon a declarat despre reluarea dosarului că anchetatorii nu au probe și că video-ul a fost „trucat și compilat”.
TV8 amintește că Dosarul Kuliok a fost inițiat în primăvara anului 2020, iar în 2022 a fost trimis în judecată. Igor Dodon este învinuit că ar fi pretins aproape un milion de dolari de la Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, pentru a negocia cu Moscova, în calitatea sa de președinte al Republicii Moldova, condiții favorabile pentru Partidul Democrat și Plahotniuc, privind crearea unei coaliții de guvernare între democrați și socialiști.
Principala probă în dosar este o înregistrare video, făcută în biroul fostului lider PD, Vladimir Plahotniuc, unde lui Dodon i se oferă o sacoșă, în care se presupune că ar fi bani. Toți cei vizați pledează nevinovați.
Igor Dodon este primul președinte de țară judecat pentru o infracțiune comisă în perioada în care își exercita funcția. Din acest motiv, dosarul a fost trimis direct la CSJ, singura instanță competentă să examineze cauzele penale pe numele unui șef de stat.
