Evenimentul face parte din cadrul unui proiect unic în Europa, demarat de Universitatea ''Petre Andrei'', Institutul de Studiere a Ideologiilor și de Primăria Iași, în cadrul proiectului Centenar, constând în fapt în realizarea unor studii istorice, care apoi vor sta la baza unui rechizitoriu ce-i va trimite în fața instanței de judecată pe liderii comuniști ce au săvârșit crime împotriva propriilor cetățeni.

Procesul comuniștilor a început cu sesizarea publică făcută pe numele celor doi dictatori, la evenimentul organizat la Palatul Culturii din Iași fiind prezente peste 150 de persoane de toate vârstele.

"Nu judecăm comunismul pentru că în forma în care este gândit acest proiect, sub forma unui proces care să fie sub forma unui proces real, nu poți să judeci nicidecum o ideologie, trebuie să ai niște acuzați cu nume, prenume, și așa mai departe. Chiar și acum, după 28 de ani, unii spun 'de ce? Nu avem alte lucruri de făcut?'. În 1990 dacă încercai un asemenea proces era nepotrivit. Spuneau 'cum, acum după Revoluție când avem de construit?'. Acum, după 28 de ani, unii iarăși spun 'de ce acum?' Cândva trebuie să începem. Credem că e bine acum", a declarat, pentru AGERPRES, prof.univ.dr Georgeta Condur, managerul proiectului.

Ea a precizat că este un proces care are trei componente: o componentă de cercetare făcută de istorici, o componentă judiciară sub forma unor procese, și o componentă editorială - când se vor publica toate documentele legate de acest proces.

"Sunt patru istorici care vor furniza probe atât pentru cei doi apărători care vor fi, mai sunt trei judecători, un grefier, totul este făcut ca la un proces. Procurorul este domnul Eugen Roșca. Este o persoană cu o experiență de peste patru decenii în sistemul judiciar, a fost procuror și cu funcții de conducere. A fost și înainte de Revoluție și după Revoluție. Este o persoană care știe foarte bine și legislația de atunci, și cum a funcționat sistemul. Să nu fie discuții că cineva de acum care nu a trăit în acel sistem judecă așa, 'din cărți' cum ar veni. Judecătorii, deocamdată am anunțat doi dintre ei, Cristi Danileț și Cristian Diaconescu. Până pe 23 august, când va începe efectiv partea care va reprezenta rechizitoriul, va fi prezentat și cel de-al treilea judecător. Avocați vor fi doi. Deocamdată am prezentat pe unul singur, domnul Alexandru Râșniță", a declarat Georgeta Condur.

Potrivit sursei citate, urmează ca în funcție de probe și de deciziile procurorului să fie trimise în judecată și alte persoane.

"În acest moment nu știm ce verdicte vor fi. Vor fi niște verdicte care au valoare morală pentru că deja sunt persoane care au murit și, chiar dacă nu ar fi murit, acesta este un proiect și nu un proces în cadrul sistemului judiciar real", a declarat Georgeta Condur.

Procurorul din "Procesul Comuniștilor din România", Eugen Roșca, fost procuror general adjunct al Curții de Apel Cluj, a declarat că a intrat în proiect cu "destulă reținere și emoție".

"Nu am refuzat sugestia în ideea că pot să contribui prin tot ce voi face la stabilirea unui adevăr de care atâta lume are nevoie. În al doilea rând, aș vrea să se demonstreze că atâția oameni care se învârt în sferele puterii socot că legile sunt făcute să fie respectate de cei mulți și slabi, iar ei să fie deasupra lor. Eu cred că această idee poate să demonstreze faptul că odată și odată răspunderea va veni și pentru ei", a declarat Eugen Roșca.

Prof.univ.dr Sorin Bocancea, inițiatorul proiectului, a declarat că lansarea acestei inițiative a avut loc în noiembrie 2017, dată care nu a fost aleasă întâmplător, ci pentru că pe 7 noiembrie 2017 s-au împlinit 100 de ani de la Revoluția Bolșevică.

"Toate acțiunile acestui proiect vor fi organizate fi la date cu semnificație pentru regimul comunist. Astăzi, de 8 mai, când pe vremuri se sărbătorea Ziua Partidului Comunist Român, care a fost înființat pe 8 mai 1921, este primul gest al componentei juridice. Până acum istoricii au cercetat în arhive, și vor face acest lucru și mai departe, dar astăzi avem sesizarea procurorului cu privire la posibile fapte penale ale celor doi lideri comuniști: Gheorghe Gheorghiu Dej și Nicolae Ceaușescu. Abia după această sesizare, procurorul va începe colaborarea strânsă cu istoricii cerând probe pentru toate capetele de acuzare, urmând ca pe 23 august, iar o zi cu semnificație, să vină procurorul în fața instanței de judecată și să prezinte rechizitoriul. După aceea va intra în joc și apărarea", a declarat prof.univ.dr. Sorin Bocancea, inițiatorul proiectului.

El a ținut să precizeze că prin intermediul acestui proiect, al "Procesului comuniștilor din România", nu se dorește un proces al ideologiilor.

"Nu se va face niciodată un proces al unei ideologii sau al unui regim. Nu este procesul comunismului, ci este procesul comuniștilor. Vorbim de lideri. Acest proces este un Nurenberg al blocului comunist. În nicio țară comunistă nu s-a realizat un proces al liderilor comuniști, așa cum s-a întâmplat în cazul nazismului, când la Nurenberg au fost judecați liderii care s-au făcut vinovați de crime împotriva umanității, de genocid. Este un proces care se îndreaptă spre posibile culpe personale pentru că doar ele pot fi cuantificate și judecate. Un regim sau o ideologie nu poate fi judecat de nicio instanță. Orice acuzat trebuie să aibă un Cod Numeric Personal, trebuie să aibă o adresă, și chiar dacă judecata se face post-mortem, este vorba de o persoană care a existat și care a decis să trimită oameni la închisoare, care a decis ucidere, exproprieri, care a decis stricarea familiilor, carierelor semenilor noștri", a declarat Sorin Bocancea.

Potrivit inițiatorilor, proiectul "Procesul Comuniștilor din România" este unic în Europa.

"E un proiect unic nu doar în peisajul românesc, ci și în cel central est european întrucât aici au fost dominant regimurile comuniste vreme de jumătate de veac. În contextul Centenarului organizat de Primăria Iași, acest proiect al 'Procesului comuniștilor' este un proiect pilon, în ideea că ceea ce ne-am dorit principial de la acest program, respectiv faptul de a nu ne orienta stricto senso la ceea ce s-a întâmplat acum 100 de ani, ci de a avea în vedere și ceea ce s-a întâmplat în această sută de ani. Din acest punct de vedere, putem spune că România a trecut prin mai multe feluri de dictatură. De la dictatura regală a lui Carol al II-lea, la cea a statului național legionar, la cea a mareșalului Antonescu, toate trei de o coloratură fascistă, dar, evident, la dictatura ilegitimă și criminală a comunismului care a durat aproape jumătate de veac. E important să înțelegem aceste pete întunecate din istoria noastră din ultima sută de ani pentru ca astfel să înțelegem ce ni se întâmplă în prezent, inclusiv astăzi la 28 de ani de la căderea comunismului. Altfel nu putem să proiectăm pragmatic o Românie a viitorului în contextul în care devine evident că această sută de ani care s-a scurs de la Marea Unire e una în care s-au întâmplat foarte multe lucruri bun, dar și foarte multe lucruri rele", a declarat și prof.univ.dr Daniel Șandru, coordonatorului Departamentului Centenar din cadrul Primăriei Municipiului Iași.