„Frica destabilizează, furia mobilizează”. Cu rețeaua de propagandă, la psiholog. Invitata Podcastului ZdCe, psihologa Diana Pînzari, decriptează tehnicile de manipulare aplicate la constituirea rețelei de propagandă documentată în cadrul investigației ZdG, „Armata digitală a Kremlinului”, precum și narațiunile anti-UE și pro-ruse promovate de aceasta. Experta atenționează că oamenii au fost atrași în această rețea făcându-se uz de mai multe metode de persuasiune, inclusiv prin crearea unui sentiment de apartenență și validare, oferirea de recompense, crearea unui sentiment de competiție și utilizarea unor mesaje care exploatează emoțiile și nevoile psihologice. Referitor la mesajele transmise prin postările făcute de conturile din această rețea, de denigrarea a Uniunii Europene și de laudă la adresa spațiului de cultură rus, psihologa a remarcat că scopul acestora este să polarizeze societatea.

Republica Moldova, în miezul războiului cu spectrul larg al Rusiei pentru Noul Imperiu, atenționează analistul Iulian Chifu într-un editorial pentru Deschide.md. Astăzi numai naivii nu realizează că Rusia e în război cu tot ceea ce înseamnă valori democratice, occidentale, identitare ale Republicii Moldova și că la 28 septembrie, alegerile generale de aici au o semnificație majoră în războiul acesta. Iar investițiile enorme și instrumentele diverse pe care le utilizează, obținute cu bani grei, arată cât de complicată este situația și cât de mare miza. Instrumentarul și planificarea integrată o regăsim și în Republica Moldova, cu ocazia acestor alegeri: finanțarea ilegală a formațiunilor politice favorite; cumpărarea de voturi, pe scară largă; dezinformare pe scară largă, război informațional și cognitiv; sabotaje și subminarea instrumentelor statului de funcționare; război folosind instrumentarul energetic combinat; condiționare și constrângere a populației prin deep fake și instrumentele de psyops extinse; agresiunea de tip hard power prin traversarea teritoriului și spațiului aerian cu obiecte explozibile tip drone și rachete; dezinformare prin fermele de troli și boți și angajarea multiplicatorilor profesioniști angajați. Și lista ar putea continua.

Într-un editorial pe Jurnal.md, Lilian Negură, doctor in sociologie, scrie despre „Paradoxul Unirii: când dragostea de România riscă să ajute dușmanul”. Unioniștii din Republica Moldova trăiesc cu inima la București și cu speranța reîntregirii neamului. Visul Unirii – ca Basarabia și România să fie din nou unul și același stat – este un ideal alimentat de memoria istoriei și de iubirea pentru limba română și tricolor. Fiecare unionist știe în sinea sa că o Moldovă prinsă din nou în „Russkii Mir” ar însemna coșmarul reeditat al ocupației sovietice: adio limbă română oficială, adio libertate, adio Unire pentru cine știe câte generații. În fața acestui pericol existențial, unioniștii sunt animați de intenții dintre cele mai nobile. Tocmai de aceea devin ținta preferată a manipulatorilor. Autorul atenționează că propaganda modernă a Kremlinului a învățat să se joace cu emoțiile patriotice ale tuturor segmentelor, inclusiv ale unioniștilor. Canale media dubioase și mii de postaci anonimi bombardează internetul cu mesajele pe care patriotul sincer vrea să le audă, dar strecurând și otrava dezinformării. Să recunoaștem un paradox dureros: unii unioniști, fără să își dea seama, au ajuns să fie influențați de exact cei care urăsc ideea Unirii. Cum e posibil? Prin mesaje populiste și „știri” scandaloase care, deși aparent patriotice, îi împing pe oameni să acționeze împotriva propriului interes pe termen lung. Se exploatează frustrările cu minciuni abil amestecate. Autorul își îndeamnă cititorii să nu se lăsă înșelați de “soluții” mincinoase servite pe tavă de cei care, în realitate, vor să fure viitorul european și românesc.

Portalul Zona de Securitate relatează Ce a făcut Uniunea Europeană pentru regiunea transnistreană? În timp ce propaganda de zeci de ani sperie oamenii cu „povești de groază” despre UE, Uniunea Europeană construiește în liniște poduri, drumuri, spitale și ajută zilnic oamenii din regiunea transnistreană. Când mergi pe trotuar în Varnița sau traversezi podul dintre Gura Bîcului și Bîcioc, rareori te gândești cine a plătit pentru reparație. Intri în cabinetul medicului de familie din Hârbovăț sau în centrul medical din Varnița și nu te întrebi de unde au venit banii pentru renovare și achiziția echipamentului. Toate acestea sunt investiții ale Uniunii Europene, subliniază publicația. O jumătate de milion de euro pentru drumul din cartierul Nordic. Treizeci de milioane de lei pentru podul peste Nistru. Sute de mii de euro în centre medicale, pentru ca oamenii să se poată trata mai aproape și mai sigur. Și aceasta este doar o mică parte din ceea ce locuitorii regiunii folosesc zilnic, deseori fără să știe că în spatele acestor lucruri stă UE. Paradoxal, în timp ce Uniunea Europeană construiește poduri, drumuri și spitale, regimul de la Tiraspol continuă să numească UE drept „principalul inamic”. Mai mult, blochează proiecte care ar putea ușura viața a mii de oameni. De exemplu, planul noii linii de troleibuz de la Severnîi până la Tighina și Tiraspol ar fi putut lega orașele și oferi oamenilor un transport rapid și comod. Dar regimul a spus „nu”. Zona de Securitate arată cu statistici și fapte cine, de fapt, lucrează pentru binele oamenilor și cine împotriva lor.

Nu prețuim cât de mult s-au schimbat în bine societățile noastre, și asta e tragic. Nostalgia din țările post-sovietice și incapacitatea populației de a vedea cât de mult s-au schimbat în bine țările Europei Centrale sunt folosite de Rusia pentru destabiliza societățile și a manipula stările de spirit la alegeri, declară într-un interviu pentru RFI fostul ambasador al Poloniei în România și în Republica Moldova, Bogumil Luft. El a vorbit despre transformările prin care au trecut societățile din România și Republica Moldova, dar și provocările care le stau în față. El subliniază că mai există un fenomen prezent în Europa Centrală – țările din regiune s-au schimbat profund în bine în ultimele decenii și acest lucru nu este apreciat la justa valoare de societate.  Și asta este ceva tragic. Asta duce la niște comportamente - și politice, și sociale - destul de periculoase. Nu suntem în stare să vedem ce am făcut – că am făcut lucruri foarte bune, am schimbat lumea, am schimbat viața în bine. Nu am schimbat încă sută la sută așa cum ne imaginam sau visam. Dar am schimbat deja foarte mult și asta nu prețuim cum trebuie”, spune ambasadorul Luft în interviu. „În Republica Moldova lupta acum este pentru un stat cinstit și nu unul bazat pe puterea mafiei”, mai subliniază ambasadorul.