„Ochii Moscovei” din Primăria Chișinău. Dintr-o investigație realizată de WatchDog aflăm despre Nigeat Askerov, omul coordonat de FSB, cu legitimație de asistent al primarului Ion Ceban. Este numit „Ochii lui Gudilin” la Chișinău. Potrivit investigației acesta este un fugar cu dosar pentru trădare de patrie. El aranja întâlniri la Moscova, căuta bani rusești pentru proiecte mediatice și politice și era legat direct de anturajul lui Ion Ceban. Askerov apare în imagini video alături de Iurii Gudilin, agent FSB, care a coordonat campania lui Ceban în 2019. Iar mai târziu Gudilin a fost introdus pe lista de sancțiuni a SUA, pentru influențarea alegerilor din Republica Moldova în 2020 și 2021. Tot Askerov a publicat pe Instagram în aprilie 2022, o fotografie în care apare el alături de Ceban și încă câteva persoane la Sankt Petersburg. Din mărturiile din dosarul lui Denis Cuculescu, condamnat recent pentru trădare de patrie, aflăm că Askerov a menținut colaborarea cu Gudilin pe parcursul mai multor ani. Banii rusești transferați prin rețele de criptomonede de către Askerov și complicii săi ajungeau la angajați ai primăriei Chișinău care lucrau la înființarea acestui nou partid. În 2022, după declarația lui Ion Ceban privind lansarea partidului, Askerov a facilitat întâlnirea la Moscova dintre Gudilin și fiul șefei cabinetului primarului, Elena Panuș, astăzi membră MAN. La întrevedere s-a discutat despre noul partid. Discuțiile au continuat jumătate de an mai târziu. Potrivit martorilor, Gudilin i-ar fi povestit lui Askerov că noul partid urmează să fie finanțat, la fel ca și PSRM, de Rusia. Suma vehiculată pentru PSRM fiind de 600 de mii de dolari pe lună.
„Ochii Moscovei” din Primăria Chișinău (Revista presei)
-
09 Februarie 08:55
O investigație realizată de WatchDog care îl vizează pe Nigeat Askerov, omul coordonat de FSB, cu legitimație de asistent al primarului Ion Ceban, numit „Ochii lui Gudilin” la Chișinău, este subiectul apărut în presa de astăzi. Totodată, presa mai scrie despre campania anti-unionistă pentru a-și consolida poziția pe segmentul electoratului pro-rus și a se prezenta drept principal apărător al statalității Republicii Moldova.
Socialiștii și „unirea care divizează”. Europa Liberă scrie că socialiștii au pornit o campanie anti-unionistă ca să-și „marcheze teritoriul” pe segmentul pro-rus de electorat și să arate că sunt principalii apărători ai statalității Republicii Moldova. De această părere sunt invitații podcastului „Dincolo de Știri”, comentatorii Igor Boțan și Nicolae Negru. La două săptămâni după declarația președintei Maia Sandu că ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România la un eventual referendum, Partidul Socialiștilor (PSRM) a instalat câteva panouri stradale cu inscripțiile „Republica Moldova nu e România” și „Patria noastră este Republica Moldova”, ca parte a unei campanii „pentru apărarea suveranității și statalității Republicii Moldova”. „Dodon a făcut acest lucru în scop politic. El e în concurență acum cu [Ilan] Șor pe acest segment pro-rus și a făcut asta, de fapt, de dragul Rusiei. Cum s-ar spune, și-a marcat teritoriul: «Eu sunt aici cel mai mare statalist!»”, a comentat Nicolae Negru.
Săptămâna în care a înverzit roșul, comentează la aceeași temă și Vitalie Vovc, într-o sinteză pentru Deschide.md. Unirea continuă să fie cel mai fierbinte subiect și cel mai important news-track în Republica Moldova și acest lucru nu poate să nu bucure, scrie autorul. Partidul socialiștilor a umplut țara cu bilboarduri anti-unioniste. Cel mai nostim e că socialiștii nu au mai folosit culoarea roșie (se pare că nu mai trece bine la public), ci verde! Esența rămâne aceeași: re-Unirea este pericolul nr. 1 pentru rusia în zonă și kremlinul va face orice pentru a o evita. Inclusiv prin intermediul pseudo-unioniștilor de alde Georgescu / Simion în România sau al lui Costiuc în RM. Pentru noi însă regula ar trebui să rămână simplă: „Vezi la ce îndeamnă Dodon și fă exact inversul!”- scrie autorul.
Cotidianul revine la Problematica monumentelor ocupației sovietice în Republica Moldova. Prezența monumentelor sovietice în spațiul public al Republicii Moldova nu reprezintă o simplă chestiune de patrimoniu sau estetică urbană, ci o problemă profund politică, morală și identitară. Această controversă vizează amenajarea spațiului urban și reflectă divergențele de interpretare axiologică între diferite segmente ale populației. Dezbaterea privind păstrarea sau demontarea monumentelor arată, în esență, dificultatea societății moldovenești de a-și asuma critic trecutul sovietic și de a-l separa de valorile care definesc prezentul democratic și european al statului, consideră publicația. Spațiul public este un loc al valorilor asumate, și atât timp cât monumentele ocupației sovietice rămân amplasate în locul lor actual, ele vor continua să transmită un mesaj de validare simbolică a unui regim opresor. Relocarea acestor monumente într-un muzeu dedicat ocupației sovietice ar reprezenta o metodă de compromis politic. Republica Moldova se află într-un moment istoric al definirii sale identitare. Alegerea nu este între Est și Vest, ci între perpetuarea unei moșteniri impuse autoritar și asumarea lucidă a propriului trecut. Eliberarea spațiului public de simbolurile ocupației sovietice ar transmite un mesaj clar: viitorul european și românesc al Republicii Moldova nu poate accepta glorificarea simbolică a unui regim care i-a negat libertatea, demnitatea și dreptul la autodeterminare.
„Țara se află în fața unui perete de gheață”: Cum vede Ion Sturza aderarea la UE și viitorul Moldovei după 2028, vedem pe pagina TV8. Republica Moldova se apropie de anul 2028 ca de „un perete de gheață”, avertizează fostul premier Ion Sturza, care consideră că șansele ca negocierile de aderare la Uniunea Europeană să fie încheiate până atunci sunt foarte mici. Fostul prim-ministru a declarat că, deși autoritățile de la Chișinău și-au făcut „tema de acasă”, parcursul european ar putea fi încetinit de factori externi și de lipsa unei perspective clare după 2028. „Există factori pe care nu îi controlăm - problema din Transnistria, scăderea coeziunii sociale în jurul ideii europene, situația din Ucraina și lipsa unei deschideri reale a Uniunii Europene... nu doar la nivelul declarațiilor. Noi trebuie să fim pregătiți că aceste lucruri vor trena.” În opinia lui Sturza, anul 2028 va fi unul de răscruce nu doar în raport cu procesul de integrare europeană, ci și pentru politica internă a Republicii Moldova, odată cu încheierea celui de-al doilea mandat al președintei Maia Sandu.
