El a vorbit și despre salarizarea insuficientă a profesioniștilor din sistem, spunând că salariul mediu actual al profesorilor e de 8.700 de lei, ceea ce constituie în jur de 80% din salariul mediu pe economie. Acum zece ani, potrivit datelor statistice oficiale, în R. Moldova activau 42,5 mii de cadre didactice, acest număr scăzând până la 33,8 mii – în prezent. Astfel, într-un deceniu, sistemul educațional a pierdut 8.700 de cadre didactice. De cealaltă parte, numărul elevilor a scăzut constant în ultimii ani, ajungând de la aproape jumătate de milion de elevi și studenți acum zece ani, la 437.000 în prezent.

Ziarul Național publică un INTERVIU cu Adrian Dupu, secretar de stat al DRRM: „Noi, românii, trebuie să facem tot ce este posibil pentru a ne păstra limba. Sărbătoarea limbii române este un reper extrem de puternic în această permanentă preocupare de păstrare a limbii” – titrează publicația. El a vorbit și despre proiectele având ca beneficiari cetățenii Republicii Moldova. Sumele acordate de statul român sunt de ordinul milioanelor de euro în acești ani. Sunt sume foarte importante, iar randamentele cu care aceste proiecte au fost implementate au fost impecabile, spune oficialul român, responsabil de  relația cu RM. Avem grijă să sprijinim un anumit tip de simboluri, cum ar fi limba, spiritualitatea, artele plastice, literatura, dar urmărim cu mare atenție și costurile fiecărui proiect în parte, costuri raportate la numărul de beneficiari. Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova urmărește să finanțeze proiecte mari, de rezonanță națională, proiecte de care să beneficieze direct cât mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova. El a aminti că România a oferit rechizite la un total de aproape 15 mii de elevi din întreaga Republică, despre sprijinirea Mitropoliei Basarabiei, proiecte de susținere și dotare a 7 universități, spectacole pentru copii, turnee de teatru, festivaluri de filme românești, Bookfest.

Într-un editorial pentru IPN, istoricul și analistul politic Anatol Țăranu pledează pentru un „Proiect de Țară panromânesc în perspectiva pacificării Ucrainei”. „Republica Moldova și-a asumat un set de reforme majore, de la justiție la economie și de la infrastructură la zona de securitate. Toate sunt subsumate cererii de integrare în UE și ruperii de moștenirea pro-rusă. În ciuda ajutorului major dat de România și de alți parteneri occidentali, unele reforme trenează și creează nemulțumiri în societate în raport cu partidul de guvernământ PAS. Dacă această tendință în promovarea reformei se va menține mult timp, consecințele ei se vor resimți cu siguranță în viitoarele scrutine electorale. Nefiind exclusă nici revizuirea cursului de integrare europeană, în caz dacă la guvernare în Republica Moldova acced forțele pro-ruse, atenționează autorul... Întrebarea arzătoare pentru Chișinău, dar și pentru București este dacă în ambele capitale românești se fac calcule sustenabile, reieșind din probabilitatea evoluției situației după varianta când pacea va fi negociată nu doar între Kiev și Moscova, dar și într-un dialog strategic între aliații NATO cu Rusia privind controlul armelor și arhitectura europeană largă de securitate. Iar această variantă a garantării păcii în Ucraina, dar și în Europa per ansamblu, presupune anumite compromisuri intereselor Rusiei, inclusiv pe dimensiunea spațiului post-sovietic, influența geopolitică asupra căruia este atât de mult râvnită de Moscova. Sunt asigurați românii, în probabilitatea acestei variante a evoluției situației, că pacea și securitatea Europei Mari nu va fi achitată cu moneda măruntă a păstrării spațiului Republicii Moldova în sfera de influență rusească? Deocamdată, răspunsul la această întrebare se pretează a fi extrem de evazivă, riscând să-i găsească pe români în postura de observatori statici la viitoarea masă de negocieri privind aranjamentul geopolitic postbelic european, scrie Anatol Țăranu.