În primul rând la amenințările hibride pe care trebuie să le contracareze, militar sau non-militar, statul român, în interiorul sau în afara hotarelor sale, precum și la angajamentul de protejare prin măsuri necesare a cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național.

Întrebarea care s-a pus imediat e dacă aceste inovații legislative ne privesc și pe noi, românii din Republica Moldova, și pe românii din Ucraina. Se angajează sau nu statul român să sară în apărarea noastră, dacă trupele ruse se vor apropia de Nistru?

Publicistul observă că Bucureștiul nu reacționează și nu se grăbește să clarifice lucrurile, lăsând spațiu pentru orice interpretare, păstrând o deliberată ambiguitate referitor la posibilele acțiuni în cazul unui eventual pericol de reocupare a Republicii Moldova de către Rusia. Această poziție echivocă este avantajoasă din punct de vedere strategic, creând confuzie în capetele înfierbântate ale adepților expansiunii „lumii ruse”, care s-au fript în Ucraina, conchide Ziarul Național.

De ce ar mai avea nevoie România pentru a salva R. Moldova? O întrebare care apare în DW.  R. Moldova este neutră, dar România a preluat multe axe de influență dincolo de Prut, urmând ca pârghia militară să fie, după cea economică, cea mai importantă, se spune într-o analiză publicată de DW.  Promisiunea președintelui Klaus Iohannis că România este „dispusă să sprijine Republica Moldova în orice scenariu” și că acest sprijin va fi în funcție de „evoluția situației geopolitice” ar putea primi prin modificarea Legii Apărării Naționale și o modalitate efectivă de a fi pusă în practică. Din această modificare legislativă nu rezultă însă în mod direct faptul că România chiar ar putea intra în război de dragul R. Moldova. Sau că ar merge în această direcție fără girul NATO. Totuși, se creează premisele unei acțiuni. E posibil să nu fie folosită niciodată această posibilitate, dar Ministerul Apărării se gândește la ea. Urmează ca și legiuitorul să o accepte. Potrivit DW e nevoie însă de un alt timp de angajament între cele două state pentru o intervenție militară și parlamentele de la București și Chișinău ar trebui să le pregătească, dacă într-adevăr există o înțelegere clară pe această axă securitară între România și R. Moldova.

Probleme majore la recuperarea miliardului, scrie Antocorupție.md. La 10 ani de la furtul miliardului, autoritățile continuă să discute despre strategii și măsuri pentru a putea începe recuperarea miliardelor dispărute în anii 2012-2015 din sistemul bancar. Cel puțin asta rezultă din audierile publice organizate de Comisia parlamentară economie, buget și finanțe, privind blocajele depistate și lipsa de pârghii a executorilor judecătorești cu privire la executarea eficientă a documentelor executorii privind recuperarea mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar în dosarul Frauda bancară.

Securitatea energetică discutată la Washington  de Victor Parlicov, anunță ZDG. Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avut, o întrevedere cu doi secretari adjuncți în Departamentul Energiei al Statelor Unite, Andrew Light, responsabil pentru relații internaționale, și Kathryn Huff, responsabilă, printre altele, de agenda nucleară, anunță Ministerul Enegiei.  În cadrul discuțiilor au fost examinate oportunitățile de cooperare în domeniul decarbonizării, Republica Moldova asumându-și, de rând cu țările membre ale Uniunii Europene, să devină neutră din punt de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră către anul 2050. Acest lucru înseamnă că emisiile nete de CO₂ ale țării vor fi egale cu zero, sectorul energetic având cel mai mare potențial de reducere a emisiilor GES.