„Moldova cere ajutor, iar riscurile de securitate au forțat-o să iasă din ambiguitatea limbajului diplomatic” (Revista presei)

  • 01 August 09:37
„Moldova cere ajutor, iar riscurile de securitate au forțat-o să iasă din ambiguitatea limbajului diplomatic” (Revista presei)

„Troica de fugari moldoveni, într-un demers adresat lui Biden”, titrează portalul Anticoruptie.md. Un grup de congresmeni americani a adresat o scrisoare președintelui SUA Joe Biden, în care solicită un suport consecvent și robust pentru o luptă mai eficientă cu corupția în Republica Moldova. Scrisoarea este datată cu 29 iulie. Scrisoarea este semnată de Gregory W. Meeks, Michael T. McCaul, Robert Menendez și James E. Risch. Congresmenii solicită o decizie cu privire la impunerea de sancțiuni față de Veaceslav Platon, Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, responsabile de acte substanțiale de corupție în Republica Moldova, printre care deturnarea bunurilor statului, exproprierea bunurilor private în folos personal, luare de mită, spălare de bani și transferul veniturilor din corupție. Congresmenii au mai punctat că pentru Republica Moldova sunt esențiale eforturile de fortificare a statului de drept, care o vor ajuta să reziste „influenței maligne a Rusiei și să nu devieze de pe direcția spre Occident”.

Ministerul Apărării: Sectorul militar din Moldova nu se militarizează – se modernizează, scrie Zona de Securitate. Sectorul de apărare al Republicii Moldova a devenit în ultimele luni ținta mai multor atacuri mediatice din partea Federației Ruse, dar și a regimului separatist de la Tiraspol. Odată cu anunțarea ajutorului în sectorul militar din partea Uniunii Europene presa controlată de Kremlin a luat o poziție comună de a învinui Moldova de o pretinsă militarizare excesivă, folosind expresii ca: pompare cu armament NATO. Publicația Zona de Securitate a aflat de la secretarul de stat al Ministerului Apărării Valeriu MIJA, ce echipament militar va fi procurat din cele 40 de milioane de euro promise de Consiliul European la începutul lunii iulie, în beneficiul Forțelor Armate, contravin sau nu principiului de neutralitate aceste donații și care sunt factorii de insecuritate pentru țara noastră. Oficialul a precizat că „Pachetul de 40 de milioane a fost negociat, nu în martie, el a fost negociat în  ianuarie – februarie, până la începutul războiului, el absolut nu are legătură cu conflictul din Ucraina sau cu soluționarea conflictului transnistrean. Decizia că vor fi alocate aceste 40 de milioane a fost anunțată la începutul lunii iulie”, a spus secretarul de stat. Zona de Securitate scrie că urmează să fie schimbate platformele de mobilitate – avem în dotare mașinile blindate TAB – vom trece la IVECO sau HAMWE, urmează să fie procurat echipament pentru capabilitatea unui batalion de logistica (tot ce ar avea nevoie un batalion), pentru apărarea cibernetică, pentru comunicare și control de comandă, pentru supravegherea spațiului (drone), armata nu are la moment nicio dronă, scrie Zona de Securitate.

„Moldova cere ajutor, iar riscurile de securitate au forțat-o să iasă din ambiguitatea limbajului diplomatic, potrivit unei analize DW. Întâlnirea de vineri, 29 iulie, de la București, a președinților României și Republicii Moldova, a instituit noua paradigmă a „vorbirii directe”. Apelul președintei Maia Sandu adresat autorităților române – „Vrem să cumpărăm gaze din România, acum. Dacă Republica Moldova va fi atacată de Rusia vom cere ajutor” – echivalează, în opinia autorului, păstrând proporțiile, cu cererea formulată de Consiliul Directorilor (guvernul) Republicii Democratice Moldovenești în ianuarie 1918 către Regatul României de a salva Basarabia de anarhia și dezmățul provocat de bandele de soldați ruși bolșevizați. Nu sunt situații absolut identice, dar sensul mesajului este similar: „fraților, suntem la ananghie!” Răspunsul președintelui Klaus Iohannis a fost la fel de clar: „Ne pregătim pentru orice scenariu, oricât de complicat. Nu vom abandona Republica Moldova!”. Sună încurajator, scrie DW. Dacă cei doi șefi de stat au vorbit în fața ziariștilor despre pericolul blocajului energetic, politic și chiar al unei agresiuni militare împotriva Republicii Moldova, e de presupus că în convorbirile tête-à-tête au fost mult mai tranșanți. Obligația unor oameni de stat responsabili e să fie pregătiți pentru orice evoluție a evenimentelor, iar tragedia ucraineană impune niște decizii rapide și neconvenționale pentru apărarea Moldovei. În 1992, Moldova era singură în fața monstrului de la Răsărit și chiar dacă ostașii săi au luptat vitejește, a trebuit să accepte condițiile umilitoare dictate de Kremlin pentru ca armele să amuțească. Azi, după 30 de ani, cu același pericol în față, sperăm că ceva fundamental s-a schimbat. În noi și în atitudinea celor pe care mizăm”, scrie jurnalistul Vitalie Călugăreanu într-o analiză pentru DW.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Lumina cuvântului * Muzică
Meteo Chișinău
5,24
Cer senin
Umiditate:93 %
Vint:1,03 m/s
Mon
18
Tue
19
Wed
17
Thu
19
Fri
21
Arhivă Radio Chișinău