„Masa Amintirilor” și capsula timpului cu 100 de scrisori, pusă la păstrare pentru a fi găsită în curtea Bojdeucii lui Creangă

  • 06 Octombrie 2019 18:25
„Masa Amintirilor” și capsula timpului cu 100 de scrisori, pusă la păstrare pentru a fi găsită în curtea Bojdeucii lui Creangă

O lucrare de artă numită„Masa Amintirilor”și o capsulă a timpului care conține 100 de scrisori au fost puse în curtea Bojdeucii lui Creangă.Scrisorile vor deschise peste 100 de ani, iar textele încep cu binecunoscuta formulă , fiind semnate de scriitori contemporani, informează Mediafax.

„Masa Amintirilor” este o lucrare de artă contemporană, semnată de Felix Aftene și împreună cu capsula timpului cu cele 100 de scrisori fac parte dintr-un proiect care marchează 100 de ani de la înființarea Bojdeucii ca primul muzeu literar al României, potrivit sursei citate.

„Masa Amintirilor este un proiect pe care l-am început cu prilejul Centenarului Bojdeucii. În prima etapă a lui am invitat scriitorii români să trimită câte o scrisoare către cei de peste 100 de ani, pentru Bicentenarul Bojdeucii. S-a întâmplat ca numărul de scrisori să ajungă fix la 100, cu alte cuvinte, cam a fost predestinat totul, de vreme ce și întâmplarea a lucrat în favoarea noastră. (...) Iar pentru o sută de ani de aici încolo, cel puțin, va exista aici în curte o Masă a amintirilor care face trimitere la Creangă, face trimitere la Mihai Eminescu și păstrează cumva memoria a 100 de scriitori contemporani care au trims material de lucru pentru muzeografii de peste 100 de ani și pentru cine se va ocupa atunci, dacă se va ocupa și sperăm că se va ocupa de Muzeul Național al Literaturii Române”, a declarat Lucian Dan Teodorovici, directorul Muzeului Național al Literaturii Române Iași.

Printre cei care semnează scrisorile sunt Gabriela Adameșteanu, Radu Andriescu, Emil Brumaru, Mircea Cărtărăscu, Oltița Cîntec, Bogdan Crețu, Dan Doboș, Nichita Danilov, Viorel Ilișoi, Florin Lăzărescu, Dan Lungu, Doina Ruști, Bogdan Suceavă, Lucian Dan Tedorovici și mulți alții.

 Fiecare text începe cu binecunoscuta formulă <nu știu alții cum sunt, dar eu...> și toate cele 100 de texte au fost puse într-un cub de sticlă, pus la rândul lui în masa de piatră care a fost denumită „Masa Amintirilor”.

„Ne-am propus foarte mult să o facem în așa fel încât să fie compatibilă cu Bojdeuca, să nu afecteze în vreun fel vizual, dat fiind că e o lucrare de artă modernă, să nu afecteze vizual ceea ce Bojdeuca transmite deja de atâta timp oamenilor. Prin urmare a fost provocare pentru Felix Aftene, dar din punctul nostru de vedere și din fericire și a publicului că am văzut mulți oameni reacționând așa, proiectul a ieșit foarte bine, se integrează foarte bine aici, în spațiul Bojdeucii Ion Creangă”, a declarat scriitorul Lucian Dan Teodorovici, directorul Muzeului Național al Literaturii Române Iași, la inaugurarea Mesei Amintirilor.

Și forma mesei are o anumită semnificație.

„În formă, proiectul arată ca o evoluție a două forme geometrice perfecte, și anume pătratul reprezentându-l pe Ion Creangă și cercul pe Mihai Eminescu. (...) Am și eu aminitiri din copilărie, de atunci când am văzut prima oară această Bojdeucă și evident că această încărcătură sentimentală nu o poți uita niciodată. Ba chiar mi-a revenit de multe ori acum, m-am întors de multe ori la primul impact pe care l-a avut spațiul Bojdeucii atunci când l-am văzut pentru prima oară.”, a explicat Felix Aftene.

Iar pisicile lui Creangă, muzele sale, nu lipsesc. În mijlocul mesei, Felix Aftene a așezat o pisică, simbol și al lucrărilor sale.

„Pe masă tronează o pisică, în poziție de sfinx, una dintre mâțele lui Ion Creangă, pe care acesta le numea muze. Ea protejează practic trunchiul mesei, care, asemeni unui relicvariu, protejează 100 de scrisori pentru 100 de ani. (...) Am dat acestei forme, acestei lucrări de artă contemporană, prin geometria ei secretă, prin finisajul pietrei limestone, toate datele ca această lucrare să navigheze în viitor în siguranță, cred eu, și din punct de vedere esteric, structural sau conceptual”, a declarat artistul.

Acesta speră ca peste 100 de ani, când vor fi deschise scrisorile, în dealul Țicăului încă să se vorbească limba română.

„Ce sperăm? Să se vorbească pe dealul Țicăului, aici, să se vorbească în continuare aceeași limbă peste 100 de ani și la ediția 106 a FILIT să se descopere acest mic tezaur îi spun eu astăzi, sperăm că atunci pentru ei să fie mare și să îl folosească așa cum se cuvine”, a declarat Felix Aftene.

Inaugurarea Mesei Amintirilor face parte din evenimentele din cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Obiectiv, România!
Meteo Chișinău
19,4
Cer senin
Umiditate:16 %
Vint:7,2 m/s
Sat
16
Sun
16
Mon
20
Tue
18
Wed
14
Arhivă Radio Chișinău