Proces amânat în dosarul „Punga neagră”: Igor Dodon nu a venit la ședință chiar de ziua sa; Martorii au lipsit, scrie Jurnal.md. Ședința în dosarul „Punga neagră” s-a încheiat în doar câteva minute, după ce martorii citați nu s-au prezentat, iar cauza a fost amânată. Igor Dodon a lipsit la proces, lucru care i-a surprins inclusiv pe unii dintre apărători. Acesta a plecat din Chișinău pentru a-și petrece ziua de naștere. Instanța a atras atenția că audierea martorilor și prezentarea probelor trebuie finalizate până la sfârșitul lunii martie. La ședința de marți, Vladimir Plahotniuc a fost adus cu forța în instanță pentru a fi audiat în dosarul „Kuliok”, însă a refuzat să facă declarații. Potrivit apărării, acesta nu a dorit să depună mărturie invocând faptul că are statut procesual într-o altă cauză penală, iar orice afirmație i-ar putea afecta poziția juridică. Dosarul „Punga neagră” a fost reluat de la zero la sfârșitul lunii noiembrie 2025. Procurorii susțin că fostul șef al statului ar fi pretins și acceptat între 600 de mii și un milion de dolari pentru a promova interesele unui partid. Dodon respinge acuzațiile și pledează nevinovat, riscând până la 20 de ani de detenție dacă va fi găsit vinovat.

Experții comentează tăcerea lui Plahotniuc în dosarul „kuliok”: Și-ar cimenta propria sentință pentru corupție activă. Declarațiile depuse de Vladimir Plahotniuc în dosarul „kuliok” (sacoșa neagră) echivalează cu „cimentarea propriei sentințe de condamnare într-o cauză de corupție activă”. Expertul în justiție, Alexandru Bot a explicat, în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1, că acest proces depășește sfera unei simple cauze penale de corupție și reprezintă un test pentru sistemul de justiție din Republica Moldova. În opinia expertului, modalitatea în care a fost adus în fața instanței ridică semne de întrebare privind eficiența demersului și reflectă o aplicare defectuoasă a normelor de procedură penală. Potrivit expertului, mărturia lui Plahotniuc ar fi putut avea un rol central în consolidarea probatoriului, însă nu reprezintă singurul element determinant. „Nu este unicul martor pe acest dosar pentru a spune ce a fost în acea sacoșă, care a fost intenția și la ce scop urma să servească”, a afirmat Alexandru Bot. El a mai subliniat că această sentință va fi unica și irevocabilă de cauză a lui Dodon, de aceea această sentință care va urma trebuie să fie o capodoperă procesuală impecabilă, astfel încât să nu se lase loc de interpretări”, a subliniat Alexandru Bot.

„Kuliok-ul” care unește două dosare penale, comentează și Cotidianul. Fostul șef al statului și actual lider al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova a devenit figura centrală a scandalului de corupție, iar imaginile din iunie 2019, cu punga neagră trecută dintr-o mână în alta, sunt reluate constant ca probă în dosar. Din perspectivă juridică, lucrurile sunt evidente: coruperea pasivă și coruperea activă sunt infracțiuni indisolubil legate. Una nu poate exista fără cealaltă. Dacă Dodon este subiectul activ al infracțiunii de corupere pasivă, acuzat că a primit „kuliokul”, atunci Plahotniuc este subiectul activ al infracțiunii de corupere activă, cel care l-a oferit. În esență, gravitatea acestei spețe nu constă doar în suma de bani, ci în tentativa ilicită de a transforma instituția prezidențială într-un instrument de tranzacționare politică. Este vorba despre un atac direct asupra statului de drept și asupra ideii de funcție publică exercitată în interesul cetățeanului. Într-un stat de drept autentic, justiția trebuie să îi sancționeze pe ambii făptuitori, proporțional vinovăției fiecăruia. Rămâne de văzut dacă organele de drept vor reuși să ducă până la capăt aceste dosare și să ofere societății un verdict bazat pe supremația legii. Pentru că adevărata miză este capacitatea statului de a demonstra că nimeni nu este mai presus de lege, nici fostul „satrap” rusofil Dodon, nici acest „серый кардинал” reîntors din „vacanță”, comentează Cotidianul.

Imperiul „cumătrelor” din Moldova și „flota din umbră” a Rusiei - Rise Moldova a descoperit că o contabilă la Universitatea de Stat din Republica Moldova, o taxatoare în autobuzele din Chișinău și fostă manageră la o agenție de turism apar ca fondatoare și șefe la companii din Estonia, Marea Britanie și Republica Moldova conectate la „flota din umbră” implicată în transportul de petrol, inclusiv din Rusia. Numele lor a fost menționat frecvent la începutul acestui an, în contextul unei operațiuni americane în Oceanul Atlantic, soldată cu capturarea unui petrolier rusesc. La începutul acestui an, forțele speciale americane au sechestrat un tanker care naviga sub pavilion rusesc, după ce l-au urmărit mai bine de două săptămâni prin Oceanul Atlantic. Capturarea lui făcea parte din eforturile SUA de a bloca exporturile de petrol din Venezuela. Petrolierul se numește Marinera și, la momentul sechestrării, avea pictat pe lateral un tricolor rusesc mare. Care sunt legăturile cu cele trei femei din R. Moldova citiți pe pagina RISE Moldova.