A spus-o directorul instituției, Ion Ștefăniță, într-o conferință de presă la IPN, la care au fost prezentate rezultatele unui litigiu care vizează a două terenuri din Grădina publică din Bălți.

Ion Ștefăniță a remarcat că instituția pe care o reprezintă vrea ca totul să se întâmple prin prisma legii, fie că e vizată o persoană fizică sau un agent economic. Încă din 2010, de când este în domeniul protejării patrimoniului cultural, a transmis mesajul că ilegalitățile trebuie stopate. „Considerăm parcurile sfinte pentru citadini”, a declarat acesta. „Noi nu venim împotriva unor agenți economici, noi vrem ca legea să triumfe. Persoanele fizice și juridice trebuie să respecte legea, inclusiv funcționarii publici care sunt în serviciul cetățeanului”, a mai spus directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor.

Nicolai Usatîi, activist civic din Bălți, a comunicat că, pe 17 ianuarie, Curtea de Apel le-a dat câștig de cauză, anulând deciziile Consiliului municipal Bălți, din 2013-2014, prin care cele două terenuri au fost vândute la un preț extrem de mic. Instanța a constatat că terenurile nu puteau fi vândute pentru că fac parte din patrimoniul public. Decizia poate fi contestată în 30 de zile. Nicolai Usatîi a mai spus că s-a adresat în judecată în legătură cu acest caz pentru că „nu e corect ca pământul din oraș, care este o parte a culturii și istoriei, să fie împărțit anumitor persoane”.

Reprezentanta Asociației pentru Drepturile Omului Lex XXI, Diana Grosu, a menționat  că parcul este un monument de istorie. A fost fondat în 1818. „Patrimoniul public se administrează în mod fraudulos la Bălți. Se vând terenuri la preț de nimic, se mușamalizează cazurile, ca societatea să nu le cunoască. În municipiul Bălți se fac foarte multe intervenții la monumentele de istorie și cultură fără a solicita participarea și avizul Consiliului Național al Monumentelor Istorice. Este o practică care trebuie curmată”, a declarat ONG-ista.

Până să fie emisă decizia instanței, Asociația pentru Drepturile Omului Lex XXI a solicitat Consiliului municipal Bălți să-și anuleze propriile decizii legate de cele două terenuri, dar nu a urmat nicio acțiune. 

Grădina publică din Bălți se întinde pe circa trei hectare. O treime din teritoriu a ajuns să fie proprietate privată.