Moscova va încerca să pună în brațele Chișinăului „geamantanul fără toartă” al Transnistriei, așa încât să poată limita și opri „deriva” Republicii Moldova spre vest, dar nu îi va reuși, căci guvernarea PAS înțelege riscurile unei reglementări pripite, după scenarii vechi, a problemei transnistrene. Pe de altă parte, autorul atenționează că vor continua eforturile de activizare a coloanei a cincea în Republica Moldova, însă, odată cu înfrângerile suferite de armata rusă pe frontul ucrainean, va scădea și potențialul și zelul forțelor proruse locale. Nicolae Negru crede că Parlamentul va ține cont, în sfârșit, de decizia Curții Constituționale din 5 decembrie 2013, în care a constatat că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, așa cum e fixat în Declarația de Independență ce face corp comun cu Legea Supremă și are întâietate din punct de vedere constituțional. Articolul 13 din Constituție va fi modificat, eliminându-se una dintre consecințele Pactului Molotov-Ribbentrop”, conchide editorialistul Ziarului Național.

„Ce ne așteaptă în 2023?” – în Gazeta de Chișinău Adrian Ciubotaru scrie că „evoluțiile de pe câmpul de luptă, care au insuflat multă speranță în victoria finală a binelui, nu s-au constituit încă într-un „trend“. Conflictul ruso-ucrainean confirmă, deocamdată, o singură tendință: războaiele mari sunt, în general, imprevizibile. Iar azi chiar avem de-a face cu un război mare între un popor numeros și bine înarmat, dar mânat înainte exclusiv de idei și pofte criminale, și un popor mai mic, dar viteaz și patriot – ce calitate rară la o nație în veacul XXI! –, gata de sacrificiul suprem și susținut material/ militar de câteva țări puternice… O tendință aparent mai limpede rezultă din modul în care Occidentul a ales să ajute Ucraina. Sau, mai precis – dar și mai cinic –, strategia cu care încă mai… visează să evite conflictul direct cu Rusia, susținând Ucraina. Fără a o înarma decisiv însă, de teama scenariilor multiple și, toate, dramatice, care decurg dintr-o eventuală înfrângere a Kremlinului în război și care, în viitorul lor potențial, inspiră aceeași spaimă ca și o ciocnire potențială în prezent, pe câmpul de luptă. Tocmai această iluzie că o Rusie divizată, mai exact, că o duzină de rusii mai mici ar putea fi, în viitor, mai periculoase decât o singură Rusie mare – ca cea de acum, cumva mai previzibilă, chiar dacă nu și controlabilă –, e cauza principală pentru care Occidentul dă arme Ucrainei și, în același timp, nu le dă. Încercarea de a menține cu orice preț un fel de „stabilitate“, în speranța că aceasta va amâna la infinit destrămarea Rusiei – ca și cum viitorul acesteia, nu prezentul Ucrainei, ar fi provocarea momentului –, e o naivitate greu de împerecheat cu alta similară. O naivitate la care Occidentul va renunța, probabil, doar atunci când din politica lui va pleca managerul și va reveni omul de stat”, scrie Gazeta de Chișinău.

Veridica a realizat un Top al știrilor false și dezinformărilor din Republica Moldova în 2022 și pe care le-a demontat pe parcursului anului trecut. Războiul lansat de Rusia în Ucraina a dus și la o intensificare a materialelor de propagandă, fake news și dezinformare care vizează Republica Moldova. Acestea au vizat decredibilizarea Occidentului și subminarea valorilor promovate de acesta, dar și culpabilizarea guvernării pro-europene pentru problemele economice și sociale generate inițial de pandemia de Covid, apoi de război. A continuat, totodată, promovarea narațiunilor că Republica Moldova ar face parte din așa-numita „ruskii mir”, lumea rusă, și că Rusia este un spațiu al „valorilor tradiționale” și de rezistență în fața „degradării occidentale”. Narațiunile false au fost diseminate în special de presa rusă, alimentată și/sau preluată și de politicieni pro-Kremlin și canale media din Republica Moldova. Amestecul Occidentului în afacerile Interne ale Republicii Moldova a fost principala narațiune falsă, folosită și în 2022, dar adaptată la noile circumstanțe generate de războiul din Ucraina. „Amestecul Occidentului” s-a transformat în implicarea NATO și atragerea Republicii Moldova în război împotriva Rusiei.  „Republica Moldova intenționează să atace Transnistria cu sprijinul Occidentului” a fost o altă narațiune promovată intens, inclusiv în contextul războiului din Ucraina, dar și pentru a alimenta neîncrederea dintre Chișinău și Tiraspol și a împiedica identificarea unei soluții pașnice de reglementare a conflictului care durează de peste trei decenii.