Destinul Estoniei are multe asemănări cu cel al Republicii Moldova. Ambele popoare au trecut prin trauma ocupației sovietice și prin lupta pentru păstrarea limbii și identității. Dacă în Estonia cântecul a devenit simbolul libertății, în Moldova baricadele pentru limba română și alfabetul latin au fost esența luptei pentru demnitate. Drumul către Uniunea Europeană este, în ambele cazuri, expresia unei voințe de desprindere de imperiul rus și de revenire acasă, în familia europeană.

Steagul tricolor albastru–negru–alb rămâne unul dintre cele mai puternice semne ale libertății estonienilor, amintind de credință și speranță, de suferințele istorice și de curajul unui popor care nu și-a pierdut niciodată dreptul de a visa european. Stema cu trei lei aurii, moștenită din Evul Mediu, evocă legătura cu spațiul nordic și forța de a înfrunta istoria.

Dar poate cel mai emoționant simbol al estonienilor este „Laulupidu” – festivalul de cântec național. Prin „Revoluția cântată” din anii ’80, sute de mii de voci s-au ridicat împotriva dominației sovietice, transformând cultura într-o armă pașnică, dar decisivă. Iar în epoca modernă digitalizarea („E-Estonia”) a devenit un nou simbol, care arată cum o națiune mică poate fi un lider global. Estonia nu a avut doar simboluri și voință, ci și provocări dificile, care seamănă mult cu cele ale Republicii Moldova.

La fel ca și spațiul dintre Prut și Nistru și Estonia, desprinsa de imperiul țarist  la 1918 s-a bucurat de independență în perioada interbelică fortificându-și instituțiile și identitatea națională. În 1940, însă, a fost ocupată de Uniunea Sovietică, pierzându-și suveranitatea pentru mai bine de jumătate de secol. Estonia nu și-a pierdut însă niciodată statalitatea din punct de vedere juridic. A avut un guvern în exil la Stockholm și apoi la Oslo, care a funcționat până în 1992, păstrând continuitatea legală a Republicii Estonia. Guvernul simbolic,  recunoscut de câteva state occidentale, a demonstrat că națiunea estoniană nu a acceptat niciodată dominația sovietică drept legitimă.

Această strategie a fost esențială: atunci când Estonia și-a recâștigat independența în 1991, ea a putut revendica restaurarea statului, nu crearea unuia nou. Exact această continuitate i-a consolidat argumentele în drumul rapid spre NATO și Uniunea Europeană.

Țara are o frontieră directă cu Federația Rusă și o treime din populație este vorbitoare de limbă rusă. După recâștigarea independenței, autoritățile de la Tallinn au ales să-și protejeze identitatea națională și să evite riscul unei „colonizări politice” printr-un regim de cetățenie strict.

Cetățenia estoniană se obține doar prin cunoașterea limbii estone și printr-un examen de integrare civică. Acest lucru înseamnă că persoanele care nu doresc sau nu reușesc să învețe limba oficială nu pot participa la viața politică și nu au drept de vot în alegerile naționale.

Decizia, criticată de unii la început, s-a dovedit crucială pentru consolidarea statului și pentru ancorarea Estoniei în Uniunea Europeană.

Estonia a reușit să se integreze în UE în 2004, după un efort accelerat de reforme democratice și modernizare. Astăzi, la rândul ei, Republica Moldova străbate același drum, cu pași uneori dificili, dar susținuți de partenerii europeni. Estonia este printre cei mai fermi avocați ai Chișinăului la Bruxelles, oferind expertiză în domeniul e-guvernării și al reformelor instituționale, dar și sprijin politic permanent.

Această solidaritate a fost exprimată și de ambasadoarea Estoniei pentru Republica Moldova, cu sediul la București, Exelebaș Sa Ingrid Kressel Vinciguerra care, de Ziua Europei, a transmis un mesaj puternic pentru cetățeni:

„Dragi oameni ai Moldovei, Estonia stă alături cu fermitate în eforturile voastre de aderare la Uniunea Europeană.

Fiacre pas pe care îl faceți, de la consolidarea statului de drept, la modernizarea economiei, vă aduce mai aproape la un viitor prosper și sigur.

De ce Estonia crede în Moldova? Pentru că am parcurs un drum similar. Știm cât de crucială este susținerea practică. de aceea, am transformat cooperarea noastră într-un parteneriat strategic. Oferim asistență concretă pentru a dezvolta Moldova. Oficialii estonieni lucrează direct cu instituțiile moldovenești pentru implementarea rapidă a reformelor în domenii precum educație, justiție, administrație publică și securitate.  Prin intermediul Academiei de e-Guvernare consolidăm și apărarea cibernetică a Rep. Moldova oferind instruiri în Tallinn pentru specialiști.

De curând Uniunea Europeană a aprobat Planul de Creștere  în valoare de 1,9 miliarde de euro pentru Moldova, cel mai mare pachet financiar de sprijin de la obținerea independenței.

Estonia susține pe deplin utilizarea eficientă a acestor fonduri, pentru infrastructură digitală, servicii online și securitate cibernetică- domenii în care am dezvoltat o expertiză la nivel europeană!”

Moldova, rămâi puternică, rămâi fidelă ție însăși și să știi că nu ești singură!

Estonia este alături de tine pentru că Moldova este parte din familia europeană!”

Exemplul Estoniei arată că forța unei țări nu se măsoară în dimensiunea teritoriului sau în resurse, ci în capacitatea de a-și păstra demnitatea, de a-și apăra libertatea și de a-și alege viitorul european și că Moldova se îndreaptă în direcția corectă!