„Nu am venit să conduc, am venit să servesc cetățeanul”, a spus Zuzana Caputova în discursul susținut în timpul sesiunii speciale de sâmbătă a parlamentului de la Bratislava.

Ea a fost aleasă în luna martie, în urma unor alegeri marcate de emoția populară provocată de asasinarea jurnalistului de investigație Jan Kuciak și a prietenei acestuia în februarie 2018. Jurnalistul pregătea atunci un articol despre presupuse legături între guvernul slovac și mafia italiană.

Acest dublu asasinat, care încă nu a fost elucidat, deși au fost arestați mai mulți suspecți, a fost pentru mulți slovaci o ilustrare a corupției, clientelismului și a relațiilor dintre politicieni și crima organizată. Au urmat proteste împotriva guvernului condus de social-democratul Robert Fico, a cărui demisie a fost cerută de președintele Andrej Kiska, cel care avea apoi să o susțină pe Zuzana Caputova în cursa prezidențială. În final, Robert Fico a demisionat, dar Partidul Social-Democrat (SMER) a reușit să păstreze conducerea guvernului, condus în prezent de Peter Pellegrini, iar Robert Fico a rămas președinte al formațiunii SMER.

Zuzana Caputova împlinește săptămâna viitoare 46 de ani, este divorțată și mamă a doi copii. Ea avea puțină experiență în politică în momentul intrării în cursa prezidențială, fiind cunoscută mai degrabă pentru campania sa de protejare a mediului. S-a lansat în politică în urmă cu un an și jumătate prin crearea partidului Slovacia Progresistă și a participat la manifestațiile antiguvernamentale ulterioare asasinării jurnalistului Kuciak, pe care îl cunoștea.

A fost adesea criticată de biserică și de alte grupuri conservatoare pentru pozițiile ei favorabile avortului și homosexualilor, însă ea susține că victoria în alegerile prezidențiale, precum și cea a partidului Slovacia Progresistă la alegerile europene din 26 mai (partid care a obținut 20,11% din voturi, dar rata prezenței la urne a fost de numai 22,7%), ar arăta că Slovacia nu este o țară atât de conservatoare pe cât pare.

Profilul ei este de altfel diferit de cel al liderilor statelor central-europene membre ale Grupului de la Vișegrad, catalogați la Bruxelles drept populiști. La fel ca fostul președintele Kiska, Zuzana Caputova se prezintă ca o pro-europeană convinsă, în timp ce guvernul slovac social-democrat și liderii țărilor Grupului de la Vișegrad - precum omologul său ceh Milos Zeman, premierul ungar Viktor Orban sau liderul conservatorilor polonezi, Jaroslaw Kaczynski - au adesea opinii critice față de elitele de la Bruxelles și față de unii lideri vest-europeni.

În discursul susținut sâmbătă după depunerea jurământului Zuzana Caputova a pledat pentru consolidarea UE și a NATO și a cerut ''schimbări sistematice'' în sistemul judiciar. Tema justiției a abordat-o intens și în campania electorală, afirmând într-un discurs că Slovacia a devenit ''un stat unde practicile mafiote ale multor persoane influente (...) au acaparat anumite instituții''.

Slovacia nu este însă o republică prezidențială, prerogativele președintelui fiind limitate în favoarea premierului.

Sursa: Agerpres