Comunicarea susținută de criticul de artă Cătălin Davidescu va fi însoțită de imagini, documente  și informații inedite care vor sublinia legătura lui Brâncuși cu mediul artistic avangardist din Paris, printre apropiații săi numărându-se personalități importante - Erik Satie, Marcel Duchamp, Tristan Tzara, Appolinaire, Man Ray și Francisc Picabia. Anii de afirmare internațională a lui Constantin Brâncuși au coincis, în perioada 1925-1930, cu vizitele la Paris ale unor tineri artiști  din România, printre care Victor Brauner, Marcel Iancu și Jacques Hérold, care vor juca un rol important în curentul suprarealist. 

În intervenția sa, profesorul Marius Hentea va vorbi despre mediul artistic și cultural care l-a apropiat pe Brâncuși și de alte personalități ale avangardei românești din Paris, în special de Tristan Tzara. Deși aveau personalități și estetici diametral opuse, Brâncuși a fost puternic influențat de ideile dadaiste inovatoare ale lui Tzara, pe care le-a materializat în modul de reconfigurare și tehnica asamblării din lucrările sale, în crearea unor obiecte-sculpturi și semnarea unor manifeste dadaiste în anul 1921.  Constantin Brâncuși se confesa în acest sens, scriind pe o fotografie: „Dada ne va readuce lucrurile la timpul nostru”.  Spre deosebire de stilul cosmopolit de viață al lui Tzara, Brâncuși și-a dus viața ca un simplu țăran român. Lucrările sale au o puternică încărcătură spirituală, inspirată din viața satului, artistul reușind să îmbine simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene. Datorită influențelor avangardiste, Constantin Brâncuși a renunțat la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi în favoarea evidențierii esenței lucrurilor.

Marius Hentea a absolvit facultatea la Universitatea Columbia (2000) și are doctorate la Universitățile din Harvard (2007) și, respectiv, din Warwick (2010). În 2017 a devenit profesor de literatură engleză la Universitatea din Göteborg. Principalele sale domenii de cercetare  sunt modernismul și avangarda. Este autorul cărților Henry Green at the Limits of Modernism (2014) și TaTa Dada: The Real Life and Celestial Adventures of Tristan Tzara (2014), care a fost tradus în germană și română. Actualul său proiect de cercetare, Authorship on Trial: Treason at the Dawn of the Cold War, 1944-1949, este susținut de Consiliul Suedez de Cercetare.

 Cătălin Davidescu este critic de artă, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, doctor în Istoria Artelor Vizuale la Universitatea de Vest din Timișoara, muzeograf la Muzeul de Artă Craiova în perioada 1980-1998. A urmat cursuri la Accademia Nazionale dei Lincei,  Centrul de studii asupra culturii și imaginii din Roma.  Printre volumele publicate se numără  „Marcel Janco, Un visionnaire de l’art moderne‟ (2011), „7 Rumanische Gegenwartskunst‟, coautor (2011), „Ion Țuculescu Reconstituirea‟ (2020), „Picto Avangarda‟ (2021). A susținut prelegeri artă românească la École Regionale des Beaux Arts de Reims, Franța (1998) și semnează cronici de artă plastică în reviste culturale de specialitate. 

Corina Oprea, curatoare și membră a echipei de Expoziții și Colecții a Muzeului de Artă Modernă Stockholm (Moderna Museet),  a fost redactor-șef al revistei L'Internationale Online între 2019 și 2022, precum și lector la Academia de Arte și Design HDK-Valand, Göteborg. A fost director artistic al Konsthall C, unde a curatoriat un program despre procesul de decolonizare din Scandinavia. Are un doctorat la Universitatea Loughborough, Marea Britanie, cu "The End of the Curator: On Curatorial Acts as Collective Production of Knowledge‟. De asemenea, a fost membră a echipei curatoriale a proiectului Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023.

***

Constantin Brâncuși, născut la 19 februarie/2 martie 1876, la Hobița, județul Gorj, România, a absolvit în 1902 Școala de Belle-Arte din București, după care a plecat spre Paris.  A fost admis la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, iar ulterior a fost angajat de Rodin ca ucenic, dar nu a rămas mult timp în atelierul acestuia, convins fiind că ''La umbra marilor copaci nu crește nimic''. Și-a închiriat un spațiu pe strada Montparnasse, unde și-a amenajat propriul atelier. Constantin Brâncuși a lăsat posterității o operă impresionantă, de o mare complexitate tematică. În 1907, a realizat, în atelierul său din Paris, "Sărutul", temă recurentă în creațiile sale.  După 1908, artistul a dat o nouă expresie sculpturii, originală, făcând trecerea către o artă sintetică, intelectualistă, cu forme aproape abstracte. În această evoluție a artei sale se înscriu lucrări precum "Muza adormită", "Sărutul", "Cumințenia pământului", "Domnișoara Pogany", "Prințesa X" sau "Pasărea măiastră". În 1938, a finalizat ansamblul artistic din Târgu Jiu, alcătuit din "Masa tăcerii", "Scaunele", "Poarta sărutului" și "Coloana infinitului". După ce, în 1909, a expus lucrări atât la Paris, cât și la București, artistul a avut prima sa expoziție în America, în 1914, într-o galerie de artă din New York.

În Suedia, o lucrare de-a lui Brâncuși, „Le Nouveau-Né II‟, se află în colecțiile Muzeului de Artă Modernă din Stockholm (Moderna Museet).

Expoziția "Brâncuși: surse românești și perspective universale", expusă până în luna ianuarie 2024 pe simezele Muzeului Național de Artă din Timișoara, s-a impus ca unul dintre cele mai reprezentative evenimente din anul Timișoarei Capitală Europeană a Culturii 2023.  Constantin Brâncuși a murit la 16 martie 1957, fiind înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.