Respinsă de către Senat în decembrie 2014, propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților, ca for decizional, la 22 aprilie 2015. Legea 102/2015 privind instituirea acestei zile, publicată în Monitorul Oficial din 13 mai 2015, prevede ca această zi să prilejuiască organizarea de evenimente cultural-artistice, sociale și educative, prin care să "se evidențieze valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiționale specifice fiecărei zone".

De asemenea, mass-media va prezenta materiale referitoare la patrimoniul cultural material și la patrimoniului cultural imaterial la nivel național.

Organizarea activităților desfășurate cu prilejul acestei sărbători urmează a fi susținută, la nevoie, din punct de vedere material, financiar și logistic, de către autoritățile administrației publice centrale și locale și de către serviciile publice din subordinea acestora, cu atribuții în domeniile educației, culturii, cercetării, turismului, protecției mediului, sănătății și finanțelor. Acestea pot institui și distincții specifice, spre a fi acordate persoanelor cu merite deosebite în promovarea tradițiilor populare. De asemenea, Institutul Cultural Român și Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni pot susține financiar și logistic dezvoltarea unor programe culturale sau multiculturale specifice acestei zile.

La organizarea manifestărilor culturale pot participa și fundațiile, asociațiile sau organizațiile neguvernamentale, al căror obiect de activitate îl reprezintă promovarea culturii tradiționale, iar muzeele de etnografie și Centrele pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale pot urmări desfășurarea acțiunilor în vederea respectării specificului etnografic al fiecărei zone în parte.

Marcarea Zilei Naționale a Portului Tradițional poate fi susținută și de către Societatea Română de Radiodifuziune și de Societatea Română de Televiziune, prin difuzarea de emisiuni de promovare a tradițiilor populare și a valorilor etnografice românești, dar și prin transmiterea manifestărilor din diaspora prilejuite de această zi.

Totodată, legea prevede includerea, în luna mai, în cadrul curriculei școlare pentru clasele IV-XII, la disciplina educație civică sau la disciplinele echivalente, a două ore consacrate portului tradițional al zonei sau al minorităților naționale, evidențiind semnificația acestora în păstrarea identității naționale.

Pentru marcarea acestei zile, în anul 2016, mii de oameni din întreg județul Bistrița-Năsăud, dar și din alte zone ale țării s-au adunat la Năsăud, pentru a participa la cea mai mare paradă a portului tradițional românesc. Manifestările au debutat cu parada costumului popular românesc, care a avut ca punct final stadionul din localitate, unde participanții au format cercuri concentrice și au dansat Roata de la Runc, un joc popular vechi de sute de ani, originar din comuna bistrițeană Runcu Salvei.

În anul 2017, la data de 14 mai, cu ocazia Zilei Naționale a Portului Tradițional, a fost organizat, tot la Năsăud, evenimentul "Ziua Costumului Popular în Cartea recordurilor", prin care județul Bistrița-Năsăud a încercat și a și reușit să intre în Cartea recordurilor, cu două recorduri: 9.643 de persoane pentru cea mai mare mulțime îmbrăcată în costume populare, prezentă simultan în același loc, și 9.506 persoane pentru cel mai mare dans popular sincron. La evenimentul de la Năsăud, pe lângă simpli cetățeni, au fost prezente și ansambluri folclorice din toate primăriile județului Bistrița-Năsăud, dar și din județele Covasna, Galați, Hunedoara, Maramureș, Teleorman, Cluj, Sălaj și din municipiul București. 

Sursa: Agerpres