În instituțiile de învățămând din Republica Moldova, în special în zonele în care locuiesc minorități etnice, 4 ore pe săptămână din curricula școlară sunt rezervate pentru predarea limbii materne. În același timp, limba română este obligatorie în toate școlile, a declarat pentru Radio Chișinău, șeful Direcției învățământul general din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, Valentin Crudu:

„În instituțiile de educație preșcolară și școlară, în afara de studierea limbii române, care are statut de limbă obligatorie, mai avem câteva limbi materne în care studiază anumite minorități naționale.  Din numărul total de instituții de învățământ școlar – 1 218, circa 19% sunt instituțiile de învățământ care au la bază studierea în limba rusă”, a spus Valentin Crudu.

Păstrarea limbii materne rămâne a fi o provocare, mai ales pentru minoritatea găgăuza, a declarat directorul Institutului pentru Inițiative Strategice, Vadim Pistrinciuc. El a menționat că limba găgăuză a fost afectată de utilizarea intensă a limbii ruse, ca limbă vorbită inclusiv acasă. Expertul a spus că institutul pe care îl conduce a realizat  un studiu cu privire la utilizarea limbii găgăuze și studierea limbii române în regiunea autonomă găgăuză:

„Avem o problemă, inclusiv cu prezervarea limbii materne ca ea să fie vorbită. Fiindcă, de multe ori, ea există în familie doar la nivel vorbit, superficial comunicat, nu toți tinerii manifestă un interes față de limbă, pledează mai mult pentru limbă maternă dacă este vorbită într-o comunitate mai mică, Pledează mai mult pentru limbile vorbite într-o spațiu mai mare. În cazul Găgăuziei este engleza, limba rusă învață, se gândesc evident la plecare”, a declarat Vadim Pistriciuc.

Directorul Agenției Relației Interetnice, Dmitri Moruz, a subliniat pentru Radio Chișinău că promovarea limbii materne în zone cu varietate lingvistică ține, în special, de respectarea drepturilor  comunității etnice respective:

„De ce o anumită limbă este în creștere sau în descreștere, posibil am putea să discutăm despre prezența unui spațiu socio-cultural în acea zonă, dacă vorbim despre zone compact populate de minorități etnice. Disponibilitatea conținutului audio-vizualului în acea limbă, calitativ. În ansamblu, noi trebuie să analizăm preferințele oamenilor, să cercetăm dacă nu este discrepanță între nevoile lor și ofertă, dacă e să vorbim despre abordarea statului pe acest domeniu, spre exemplu în învățământ”, a precizat Dmitri Moruz.

Ziua Internațională a Limbii Materne a fost instituită în anul 2 000, la conferința generală a UNESCO.