În baza prevederilor Tratatului de la Adrianopol (2/14 septembrie 1829), încheiat între Rusia și Turcia în urma războiului ruso-turc, țările române au obținut dreptul de a-și înființa propria armată, prin organizarea "unui număr de gărzi înarmate permanent", ''ale cărei număr și întreținere aveau să fie stabilite de domni împreună cu divanele lor'', potrivit site-ului forter.ro. Așadar, la 30 aprilie 1830, s-a hotărât ''formăluirea în Valahia a șase batalioane pedestrime și 6 escadroane călărime a străjii pământești''.

Din aceste forțe s-au creat 3 regimente mixte: unul la București, unul la Ploiești și altul la Craiova. Totodată, în Moldova au fost create un batalion de infanterie și un escadron de cavalerie, din care a luat ființă primul regiment mixt, cu garnizoana la Iași. După Unirea celor două provincii românești, Moldova și Țara Românească, la 1859, infanteria a făcut progrese importante, ajungând, în anul 1860, la efective de 10.848 de oameni, potrivit ''Calendarului Tradițiilor Militare'' (2010).

La intrarea României în Primul Război Mondial, infanteria mobilizată la 15 august 1916 totaliza 20 de divizii cu 366 batalioane, constituind circa 80% din forțele participante la război, notează site-ul www.forter.ro. Măsurile ulterioare de reorganizare a armatei și o instruire mai bună au dus la obținerea victoriilor de la Mărăști, Mărășești și Oituz. În anul 1938, infanteria reprezenta 52% din efectivele armatei. După cel de-Al Doilea Război Mondial, infanteria a cunoscut o dezvoltare semnificativă, perfecționându-și atât structurile organizatorice, cât și înzestrarea luptătorilor și a unităților cu armament și tehnică de luptă moderne, pregătind cadrele, modernizând baza materială și participând la combaterea efectelor inundațiilor din anii 1970 și 1975 și a cutremurului din 1977. După anul 1990, unele unități de infanterie au participat la misiuni internaționale, pentru menținerea păcii în diferite zone de pe glob.

În prezent, Forțele Terestre, din care fac parte unitățile de infanterie, constituie categoria de forțe de bază a Armatei României.

Anul acesta, în contextul epidemiologic generat de pandemia de coronavirus și în urma decretării stării de urgență pe teritoriul României, militari aparținând Infanteriei Române participă la acțiuni de prevenire a răspândirii noului coronavirus. Coordonarea la nivel național a tuturor acțiunilor circumscrise implementării măsurilor stabilite prin decretul de instituire a stării de urgență revine, prin regulile stabilite de cadrul legislativ (OUG 1/1999, cu modificările și completările ulterioare), Ministerului Afacerilor Interne, iar Ministerul Apărării Naționale are rol de sprijin, drept pentru care au fost luate toate măsurile pentru asigurarea forțelor și mijloacelor MApN în situațiile în care este necesară alocarea lor, se arată într-un comunicat de presă al MApN. Astfel, militarii Batalionului 202 Apărare CBRN (Intervenție la Dezastre) 'General Gheorghe Teleman', din subordinea Diviziei 2 Infanterie Getica, au derulat, inițial, acțiuni pentru decontaminarea și dezinfectarea căilor rutiere și a spațiilor exterioare din curtea Spitalului Județean de Urgență din municipiul Suceava, misiunea lor extinzându-se apoi, în vederea decontaminării și dezinfectării căilor rutiere din municipiu, au precizat reprezentanții Forțelor Terestre, într-o postare pe contul de Facebook al Forțelor Terestre Române.

Sursa:Agerpres