În curând urmează să fie organizat un nou referendum pentru a modifica unele prevederi ale legii supreme, în timp ce unii politicieni promovează ideea adoptării unei Constituții noi.

 Constituția Republicii Moldova a fost votată la 29 iulie 1994 de majoritatea parlamentară agrariană și socialistă din legislativul de atunci. Unele articole din Constituție au provocat de-a lungul anilor proteste, comentarii diferite și crize politice. În primul rând este vorba de denumirea limbii de stat, care, potrivit legii, supreme este cea ”moldovenească”. Abia în decembrie 2013 Curtea Constituțională a decis că Declarația de Independență, în care este statuată limba română, prevalează asupra textului Constituției. Dar și în prezent denumirea limbii este subiect de dezbateri.

O altă problemă discutată în societate este statutul de neutralitate, care în opinia multor experți și politicieni nu asigură securitatea Republicii Moldova și, în primul rând nici nu este respectat, din cauza trupelor ruse staționate pe teritoriul țării.

Constituția a suferit cele mai multe modificări în anul 2000, atunci când din republică prezidențială, Republica Moldova a devenit stat parlamentar, în care președintele țării este ales cu votul a 3/5 din numărul de deputați. Această normă constituțională a provocat de atunci trei scrutine parlamentare anticipate și crize politice, iar din septembrie 2009 până în martie 2012 Republica Moldova nu a avut un președinte ales.

Acum, noua coaliție de guvernare – Alianța pentru Integrare Europeană III intenționează să organizeze un nou referendum de modificare a Constituției astfel ca șeful statului să poată fi ales cu majoritatea simplă de voturi. De asemenea, în acordul de constituire a Alianței drept una din priorități figurează și adoptarea unei  noi Constituții.

Amintim însă că în anii 2009-2010 a funcționat a comisie care a elaborat textul unei noi constituții, dar clasa politică nu a ajuns atunci la un numitor comun. În septembrie 2010 a fost organizat și un referendum pentru ca șeful statului să fie ales de către popor, dar a fost invalidat din cauza prezenței reduse la vot.