Oricare ar fi motivele, cel care și-a redobândit cetățenia română admite în „forul interior” că România e și statul său. Din acest mediu provine valul de indignare, de revoltă pe care l-a provocat declarația lui Nicu Popescu, vicepremier, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, privind perspectiva reUnirii Republicii Moldova cu România, explică autorul. Ministrul a improvizat, el nu avea un răspuns bine gândit, pregătit dinainte, care să reflecte realitatea cu tendințele ei, din toate unghiurile de vedere, nu numai cele plăcute unor „parteneri strategici” din est, dar și din UE. Însă procentajul adepților Unirii e în creștere dinamică în ultima vreme, ceea ce ar însemna că tema reUnirii nu mai e lipsită de importanță... Documentul semnat recent la București, conținând proiecte de apropiere a Republicii Moldova de România, de creare a unei infrastructuri, inclusiv energetice, de transport, care să lege ambele state românești, este un act dictat de realitate. Fără realizarea acestor proiecte, statul Republica Moldova va primi în continuare instrucțiuni și notații de la „Gazprom”. Europeniștii trebuie să se alieze cu unioniștii, dacă vor cu adevărat să salveze Republica Moldova. Lucrul acesta s-a întâmplat în precedentele alegeri, dar se pare că unii lideri PAS uită de aceasta. De fapt, unionismul și europenismul ar trebui privite ca sinonime, căci, cel puțin la această etapă, europeniștii nu pot face abstracție de unioniști (și de România) și viceversa. Dacă vor sincer să se integreze în UE, europeniștii trebuie să țină cont de sentimentele românilor unioniști, de sentimentele României”, conchide Nicolae Negru într-un editorial publicat în Ziarul Național.

Judecătorul care a emis sentințe în privința lui Filat, Șor și Botnari, dar și o magistrată cercetată anterior pentru acte de corupție pleacă din sistem, scrie Ziarul de Gardă. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au aprobat în ședința extraordinară de luni, 29 noiembrie curent, cererile de demisie din funcția de judecător a cinci magistrați. Este vorba despre Eduard Rațoi de la Curtea de Apel Bălți, Boris Bîrcă de la Curtea de Apel Chișinău, Galina Moscalciuc de la Curtea de Apel Chișinău, Andrei Niculcea de la Judecătoria Chișinău și Dumitru Gherasim de la Judecătoria Bălți.

Cotidianul reține declarația unui ex-procuror general al Ucrainei: „Stoianoglo a refuzat să ne ajute în investigarea lui Platon”, titrează publicația. Fostul procuror general al Ucrainei, Ruslan Reaboșapca, a declarat că Procuratura Generală de la Chișinău a refuzat să colaboreze cu cea de la Kiev în procedura de investigare a afaceristului fugar Veaceslav Platon. Reabopașca a declarat, în cadrul unui interviu pentru TV8, că îl cunoaște pe Platon și că acesta are mai multe dosare penale în Ucraina. Fostul procuror general al Ucrainei consideră că Veaceslav Platon a fost lăsat intenționat să plece din țară.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari, face precizări pentru Europa Liberă, despre strategia guvernului în problema măririi vârstei de pensionare. Ministrul spune că ea soluționează o problemă creată de parlament anul trecut, când fosta majoritate formată din socialiști și fracțiunea „Pentru Moldova” a redus vârsta de pensioane printr-o decizie neconsultată cu societatea. Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul Spătari a mai spus că majorarea vârstei de pensionare este totuși o măsură necesară, pentru că echilibrează sistemul național de pensii, infirmând totodată speculațiile că noua formulă nu ar lua în calcul anii de studii sau de îngrijire a copiilor.