Amendarea codului electoral-restanța deputaților plecați în vacanță, scrie Europa Liberă. Citat de jurnaliști, Pavel Postică, expertul de la Promo Lex, spune că este greu de crezut că cineva se va încumeta să mai schimbe ceva în regulile jocului, atunci când acel joc se va considera deja început. El estimează că ar putea fi exact aceeași situație care a fost în 2016. „În cazul în care se repetă acele încălcări – adică transportarea ilegală a alegătorilor, cu implicarea cultelor religioase în campanie, coruperea alegătorilor, implicarea neonestă a mass-media în campanie, interferențele politicului și problemele pe care le-am avut în exercitarea dreptului de vot în diasporă – zic, dacă se repetă toate sau unele din aceste încălcări și ele vor schimba rezultatele, atunci ne-am putea trezi ca Curtea Constituțională să invalideze alegerile”, consideră expertul.

Publicația on-line Cotidianul.md o citează pe lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, care spune că R. Moldova a ratat cea de-a treia tranșă de finanțare din partea Uniunii Europene din cauza că Igor Dodon a „îndeplinit un ordin al Moscovei” ce ține de compania Moldovagaz.

Ea a acuzat că actuala putere „a dat cu piciorul în 800 de milioane de lei” de la Uniunea Europeană, pe fundalul unei grave crize economice. Potrivit Maiei Sandu, existau două condiționalități pe care această putere nu a vrut să le îndeplinească. Una ținea de separarea operatorilor sistemelor de transport din cadrul Moldovagaz. UE ne-a vrut independentă de Rusia din punct de vedere energetic, dar Igor Dodon a primit un ordin de la Moscova și nu adoptat această lege”, a declarat Maia Sandu, pentru Cotidianul.md.

„Leul tare, ca reflecție a unei economii muribunde”, titrează Gazeta de Chișinău. Jurnaliștii notează că în pofida perioadei nefaste prin care trece economia R. Moldova ca și cea mondială, leul moldovenesc se menține în mod surprinzător la cotații destul de bune, chiar întărindu-se în raport cu principalele valute de referință. Totuși, motivele nu sunt unele pozitive, ci se explică mai mult prin subdezvoltarea economiei decât în puterea ei. Creditele externe pentru salarii și pensii întăresc leul, însă atenționează că Republica Moldova nu se va putea împrumuta la nesfârșit pentru a plăti salarii și pensii, iar banii vor trebui rambursați creditorilor.

Ziarul Național readuce în atenție Parteneriatul Estic și beneficiile pe care le-a adus Republicii Moldova. Într-o analiză, expertul în politică externă Victor Chirilă spune că „statul de drept e marea provocare a Parteneriatului Estic în Republica Moldova”. Fără îndoială, datorită Parteneriatului Estic, Republica Moldova este astăzi mult mai ancorată în spațiul european, iar UE a devenit cel mai important partener de dezvoltare al țării noastre - unul indispensabil chiar... Autorul opinează că în ciuda succeselor menționate, țara noastră a avansat extrem de puțin pe calea satisfacerii criteriilor-cheie de aderare la UE, iar cele mai mari restanțe sunt în justiție. Ca și în 2009, Republica Moldova rămâne astăzi un stat în tranziție cu un sistem politic hibrid, dominat/controlat de oligarhi, cu o economie de piață opacă, cu instituții ineficiente și măcinate de corupție, cu justiție și presă aflându-se majoritar la cheremul oligarhilor și al partidelor politice, cu politicieni corupți servind oligarhii, cu un stat de drept nefuncțional și o democrație imatură, notează autorul.

Publicația NewsMaker scrie că ofițerii Serviciului de Pază și Securitate sunt supărați pe jurnaliști și că regretă unele acțiuni ale presei. Ei fac referire la situația de luni din Parlament, când s-a dezbătut moțiunea de cenzură. Reprezentanții Serviciului de Protecție și Pază de Stat susțin că acțiunile unor jurnaliști ar fi condus la „încălcarea ordinii și securității în parlamentul Republicii Moldova”. Jurnaliștii s-au arătat nemulțumiți de faptul că transmisiunea live a ședinței este întreruptă în unele situații și au cerut să li se permită accesul în sala de ședințe.