„Doar cei care nu înțeleg stadiul tehnologic al războiului de astăzi propun o zonă-tampon”, a declarat el vineri, în fața jurnaliștilor. Comentariile sale au venit după informația potrivit căreia liderii europeni analizau ideea unei zone-tampon de 40 km, ca parte a unui armistițiu sau a unui acord pe termen mai lung, transmite Digi24. 

Războiul din Ucraina a evoluat într-un conflict dominat de tehnologia dronelor, iar Zelenski a sugerat că o zonă-tampon există deja în practică din cauza amenințării atacurilor cu drone în apropierea liniei frontului.

Zonele-tampon pot crea zone demilitarizate între țări aflate în război, cum există între Coreea de Nord și Coreea de Sud, sau pot fi granițe fizice, cum a fost Cortina de Fier – care a separat Uniunea Sovietică de Occident după Al Doilea Război Mondial. Potrivit unui articol publicat de Politico, diplomați europeni au spus că propunerea discutată de oficiali militari și civili viza o fâșie de teren din Ucraina blocată între cele două forțe.

Dar Zelenski a afirmat că deja există o zonă de ambele părți ale frontului unde artileria grea nu poate opera din cauza riscului atacurilor cu drone: „Astăzi, armele noastre grele sunt situate la o distanță de peste 10 km unele de altele, pentru că totul este lovit de drone”, a explicat el. „Această zonă-tampon - eu o numesc ‘zonă moartă’, unii o numesc ‘zonă gri’ - există deja.”

Un astfel de acord ar putea însemna și cedarea unor teritorii din interiorul acelei zone, lucru pe care Zelenski l-a respins: „Dacă Rusia vrea să fie la o distanță mai mare de noi, atunci se poate retrage adânc în teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei.” El a adăugat că Rusia nu este pregătită pentru diplomație, ci caută doar modalități de a amâna sfârșitul războiului.

Atacurile Rusiei, condamnate de europeni

Pe de altă parte, ofensiva diplomatică condusă de SUA pentru a pune capăt războiului declanșat de Rusia, care durează de peste 40 de luni, pare să își piardă avântul.

O întâlnire de mare miză, săptămâna trecută, între președintele american Donald Trump, Zelenski și lideri europeni a ridicat speranțele privind un posibil summit între liderul ucrainean și Vladimir Putin. Însă aceste speranțe par din ce în ce mai îndepărtate, iar cancelarul german Friedrich Merz a declarat că „în mod evident” nu va exista o întâlnire și că Putin pare „neinteresat” să participe.

Rusia a lansat joi dimineață 629 de drone și rachete asupra Kievului, ucigând 23 de persoane, într-unul dintre cele mai mari atacuri aeriene de până acum, care a stârnit indignarea liderilor europeni. Două rachete au căzut lângă birourile UE din centrul Kievului.

După discuții la Toulon, președintele francez Emmanuel Macron și Friedrich Merz au spus că vor intensifica presiunea asupra Rusiei, deoarece Putin nu arată interes pentru încheierea războiului. Macron a spus că, dacă Putin nu va respecta termenul-limită de luni pentru a accepta discuțiile, „va arăta din nou că președintele Putin l-a folosit pe președintele Trump”. Merz a sugerat că războiul ar putea dura „multe luni de acum înainte”.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a condamnat „atacurile continue ale Rusiei asupra civililor și infrastructurii civile, care reprezintă o escaladare deliberată și subminează eforturile pentru pace”.

Vineri, șeful de cabinet al lui Zelenski, Andrii Iermak, a discutat la New York despre inițiativele de pace americane cu trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, precum și cu secretarul de stat Marco Rubio și vicepreședintele JD Vance. Iermak a declarat după întâlnire că, deși Ucraina salută toate inițiativele de pace propuse de SUA, „din păcate, fiecare dintre ele este blocată de Rusia”.

Și liderii europeni lucrează la oferirea unor garanții de securitate Ucrainei, dacă se va ajunge la un acord cu Rusia. Kaja Kallas a spus că miniștrii apărării din UE au convenit vineri că acestea trebuie să fie „robuste și credibile”, iar Zelenski a afirmat că se așteaptă ca discuțiile să continue săptămâna viitoare privind angajamente „de tip NATO” care ar putea oferi Ucrainei protecție.

Totuși, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a descris cele mai recente propuneri occidentale drept „unilaterale” și menite să limiteze Rusia. „Garanțiile de securitate trebuie să se bazeze pe atingerea unei înțelegeri comune care să ia în considerare interesele de securitate ale Rusiei”, a spus ea.