În decizia Curții din 5 decembrie 2013 se constată că Declarația de Independență a Republicii Moldova, care prevede că limba de stat este româna, prevalează în raport cu Constituția, care făcea referire la așa-zisa ”limba moldovenească” -  o invenție sovietică  pentru a justifica raptul teritorial al Basarabiei și negarea identității românești a populației din stânga Prutului.

Expertul Alexandru Tănase, președinte al Curții Constituționale în 2013, susține, într-o intervenție pentru Radio Chișinău, că hotărârea a rezolvat una dintre cele mai complicate chestiuni identitare care a măcinat Rep. Moldova de la obținerea independenței.

”Prin această decizie s-a exclus din competiția politică un element manipulator, propagandistic extrem de periculos, speculat pentru a acumula sprijin electoral. În sfârșit copiii la școală și grădiniță învață în limba română, în Constituție este Limba Română, și am închis această pagină chiar rușinoasă când trebuia să explicăm fiecărui demnitar străin care este diferența, de ce s-a întâmplat la noi așa~, a spus Alexandru Tănase.

Este o decizie cu un impact mult mai mare decât dimensiunea ei lingvistică, deoarece Curtea a stabilit, de fapt, apartenența Rep. Moldova la spațiul european, mai spune Alexandru Tănase.

”Această decizie, împreună cu decizia privind recunoașterea constituționalității Acordului de Asociere a Republici Moldova cu Uniunea Europeană, sunt două acte fundamentale la nivel constituțional care deschid calea Rep. Moldova din perspectiva normelor Legii Supreme spre aderare la normele și valorile spațiului european~, a declarat Alexandru Tănase.

Sintagma  ”limba moldovenească” a fost schimbată în Constituția Rep. Moldova în 2023, la zece ani de la hotărârea Curții Constituționale, după ce majoritatea parlamentară a votat un proiect de hotărâre de înlocuire a acestei formule precum și a expresiilor „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă” în toate documentele oficiale.

O decizie cu valoare istorică pentru populația românească din Rep. Moldova, consideră, într-un comentariu pentru Radio Chișinău, analistul Anatol Țăranu.

”Încă mult timp această decizie va avea inclusiv și un impact practic pentru că politicile identitare din Rep. Moldova încă nu și-au atins scopul final. Nu toată populația băștinașă din Rep. Moldova conștientizează că sunt români și că identitatea lor autentică este cea românească. Sintagma limba română vine să confirme această identitate firească. Fără o identitate nu poate să existe un stat iar un stat fără identitare nu poate să își realizeze principale obiective de dezvoltare”, a transmis Anatol Țăranu.

Tergiversarea adoptării unei astfel de hotărâri și implementării tehnice a deciziei Curții de către Parlamentul de la Chișinău se datorează reminiscențelor sovietice, mai crede Anatol Țăranu

”Mentalul colectiv în Rep. Moldova continuă să păstreze rămășițele psihologiei coloniale impuse de fostul imperiu. Până în ziua de astăzi aceste reminiscențe nu au fost depășite. Toate guvernările din Rep. Moldova inclusiv și actuala au deficiențe foarte serioase la promovarea politicilor de stat identitare, de aceea Rep. Moldova este un stat fără identitate clară.”, a spus Anatol Țăranu.

Adoptarea Hotărârii Curții și a deciziei Parlamentului de la Chișinău din luna martie curent, prin introducerea sintagmei Limba Română în toate actele, nu rezolvă însă peste noapte diviziunea profundă și confruntările pe problema lingvistică și identitară din societate în Rep. Moldova. Acestea continuă să fie menținute, alimentate, manipulate și folosite în scopuri electorale dar și în războiul hibrid pe care Rusia îl duce în Rep. Moldova prin reprezentanți ai partidele pro-ruse și actorilor care reprezintă interesul Moscovei la Chișinău.