ZdG/Primar: Marea majoritate a alegătorilor chiar cred că aleșii poporului pot deveni marfă (Revista presei)
-
13 Iulie 2020 09:21
Gazeta de Chișinău caută răspuns la întrebarea ”Cum vom trăi până la toamnă”, într-un text semnat de Ilie Gulca. ”Decizia Curții Constituționale despre interzicerea dizolvării Parlamentului cu șase luni până la alegerile prezidențiale, precum și a organizării unui scrutin anticipat concomitent cu cel prezidențial a declanșat acuzațiile reciproce între partidele politice, mai exact, între Platforma DA și PAS.
Această din urmă formațiune așteaptă asigurări de la PDM privind asigurarea voturilor, iar pedemiștii tac și merg înainte cu socialiștii. Interesul major pentru majoritatea partidelor politice, fie de dreapta, fie de stânga, este cine și când va organiza alegerile prezidențiale și parlamentare anticipate. Partidele de dreapta se ceartă între ele cum să demită guvernul Chicu, iar socialiștii trag de timp cât pot de mult pentru a ține acest cabinet în picioare până la alegerile prezidențiale”.
„Marea majoritate a alegătorilor chiar cred că aleșii poporului pot deveni marfă”, declară Iurie Pasat, primarul satului Bălceana, raionul Hâncești, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă. El estimează că ”după cum evoluează lucrurile, s-ar putea să mai trecem printr-un nou scrutin. Chiar astăzi m-am întâlnit cu mai mulți colegi, primari din alte sate și am înțeles că majoritatea sunt revoltați și cred că acesta e rezultatul organizării alegerilor în baza sistemului electoral mixt, votat de fosta coaliție PSRM-PDM, adică de cei care mai sunt și astăzi la guvernare. Dacă ar fi să ajungem iarăși la alegeri, ar însemna să ne asumăm și niște cheltuieli, deloc oportune în condițiile de astăzi”, subliniază primarul.
Ziarul Național publică un articol pamflet despre plecare și apoi revenire la PSRM a deputatului Ștefan Gațcan. ”Când a plecat din PSRM, colegii săi de partid, în frunte cu Dodon, demonstrau că Gațcan s-a vândut, că a fost corupt, că i s-au plătit 500 de mii de euro etcetera. Dacă a revenit în Parlament și în partid, ce s-a întâmplat cu corupția lui? A fost tratată în Bulgaria cu propolis? A dispărut de la sine ca o răceală? S-a spălat cu dezinfectant anti-Covid-19? - de ce tac deputații socialiști?”, se întreabă autorul care contemplează dacă ”este el obligat sau nu să întoarcă cele 500 000 de euro, ca să fie considerat curat ca lacrima și incoruptibil ca Dodon?”.
”De ce Italia privește cu suspiciune spre RM?”, se întreabă și Iulian Ciocan în tableta sa pentru Europa Liberă. ”Italia și-a închis joi granițele pentru persoanele care sosesc din 13 țări, între care Republica Moldova, acestea fiind considerate locuri cu risc ridicat de răspândire a infecțiilor cu noul coronavirus. (…) S-au auzit deja voci revoltate ale moldovenilor care muncesc în Italia, oameni care voiau să vină în RM și să-și vadă rudele. Dar cine e vinovat? Cu puțin timp în urmă, Italia însăși era un mare focar de infecție al Europei, un loc în care mureau cîte 700-800 de oameni pe zi. Atunci în RM conducătorii se lăudau cu situația epidemiologică bună. Ei bine, au trecut cîteva luni și ce vedem? În Italia sunt mai puțini infectați pe zi decît în RM”.
Portalul Anticorupție.md relatează despre ”Cum a afectat pandemia Covid-19 situația familiilor cu copii în situații de risc”. În perioada stării de urgență cauzată de pandemia COVID-19 s-a redus venitul în mai mult de jumătate din familiile din țara noastră care deja aveau un venit insuficient. În același timp, aproape jumătate din copiii din aceste familii nu au avut acces la servicii educaționale, din cauza lipsei de echipament sau internet. Sunt concluziile unei cercetări realizate de către organizația Copil, Comunitate, Familie Moldova în perioada 14-28 aprilie 2020, pe un eșantion de 140 de familii din evidența Structurilor Teritoriale de Asistență Socială. (…) Cele mai afectate au fost familiile cu mulți copii, din regiuni rurale, monoparentale și cu venit redus, constată experții. Ei punctează că circa o pătrime din familii au menționat că au primit sprijin din partea autorităților locale și specialiștilor din domeniul social, 10% - din partea școlii, iar 8% din partea sistemului medical.