„Prezența la vot, indicatorul speranței reînnoite” – este titlul unui editorial semnat de Nicolae Negru în Ziarul Național. Autorul se referă la mesajele transmise de unele formațiuni prin intermediul unor sondaje de opinie. „Dacă e să credem unor sondaje, jocurile electorale sunt făcute, doar doi-trei concurenți au șanse de acces în Parlament, iar participarea celorlalți, mulți, e inutilă. Acesta e și mesajul unor simpatizanți ai PAS. De precizat că sondajele efectuate de unele instituții, pe care le suspectăm că sunt apropiate socialiștilor, publică rezultate ce diferă mult de rezultatele caselor de sondaje, pe care le considerăm aflate în serviciul PAS. În primul caz, PAS câștigă puțin în fața blocului PCRM-PSRM, în cel de-al doilea, partidul Maiei Sandu îi bate de sine stătător pe toți concurenții electorali și obține majoritatea absolută de mandate parlamentare. În timp ce sociologii socialiști acordă niște șanse de trecere în Parlament și altor partide proeuropene și unioniste, sociologii pasiști plasează pe poziții trecătoare, în afară de PAS și PCRM-PSRM, doar unele partide de stânga. E un mod de încurajare și descurajare a alegătorilor partidelor respective. (…) Descurajarea electoratului proeuropean și proromânesc prin promovarea unei singure oferte „sigure” e greșită, căci, matematicește vorbind, orice abandon va fi în folosul blocului Voronin-Dodon. Mai bine cei de dreapta să meargă să voteze un partid de dreapta, căruia sondajele nu îi dau șanse, decât să nu meargă la secțiile de votare”, este de părere editorialistul.

Scriitorul Iulian Ciocan se întreabă, în tableta sa pentru Europa Liberă „Ce-o să facem fără promisiunile frumoase după 11 iulie?”. „Un partid vrea să returneze primăriilor pădurile, iazurile, carierele de nisip și de lut, altul promite un salariu mediu de 15 mii de lei și confiscarea tuturor averilor făcute ilegal, unii promit dezrădăcinarea corupției, alții o viață faină pentru pensionari. (…) Dar, după 11 iulie, aceste promisiuni care izvorăsc acum ca din cornul abundenței, vor dispărea și se va așterne o liniște adâncă. (…) cele mai multe din aceste promisiuni nu au nici în clin, nici în mânecă cu realitatea e de domeniul evidenței și numai un om foarte naiv poate să le dea crezare. Sunt niște trucuri uzate prin care politicienii moldoveni încearcă să-și asigure mai multe mandate. Viața noastră nu se va schimba fundamental după 11 iulie, aceleași probleme ne vor încolți, aceleași boli”, scrie autorul.

Ziarul de Gardă publică un editorial semnat de Ambasadorul Britanic în R. Moldova, Steven Fisher, care se întreabă dacă „Poate o misiune diplomatică să comenteze procesele electorale din R. Moldova?”. Diplomatul constată că, „în ciuda acestei bogății sociale și culturale, reputația internațională a R. Moldova este puternic afectată, aceasta fiind cunoscută în special pentru sărăcie și pentru cele mai senzaționale scandaluri de spălare de bani, pe care le-a văzut vreodată omenirea – toate realizate cu complicitatea oficialilor delegați să administreze țara și instituțiile publice. Rădăcinile acestei probleme sunt corupția și criminalitatea”. Ambasadorul britanic mai observă că „Propaganda și dezinformarea nu lipsesc și în această campanie. Chiar și foștii președinți ai R. Moldova au simțit nevoia să contribuie cu opinii alarmante și nefondate, care nu cred că au și justificări reale. Este înșelător să sugerăm că „ambasadorii occidentali” controlează unele partide politice, că președintele conduce o „dictatură” sau că o victorie pentru așa-numitele partide „pro-europene” ar duce la sosirea trupelor și tancurilor NATO în R. Moldova. (…) Unii actori politici susțin că ambasadorii străini nu ar trebui să comenteze evoluțiile politice și nici să viziteze instituții de stat în perioada pre-electorală. Acest lucru provine dintr-o lectură distorsionată a Convenției de la Viena”, a mai explicat ambasadorul Steven Fisher.

„Republica Moldova, criticată în raportul privind traficul de persoane al Departamentului de Stat al SUA din 2021”, titrează jurnal.md. Sursa relatează că Republica Moldova nu îndeplinește standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane, dar Guvernul depune eforturi semnificative pentru a face acest lucru. Departamentul de Stat al SUA menționează că guvernul nu a întrunit standardele minime în mai multe domenii cheie. Au fost cercetate mai puține cazuri de trafic, au fost condamnați mai puțini traficanți și au fost identificate mai puține victime ale traficului. „Corupția, în special în organele de drept și sistemul judiciar, a împiedicat urmărirea penală și a influențat ancheta, inclusiv în cazuri împotriva oficialilor complici. Guvernul nu raportat anchetarea sau urmărirea penală a vreunui oficial implicat în trafic de persoane, în ciuda unui istoric îndelungat de presupusă complicitate de către angajații guvernamentali”, se spune în raport.