China consideră Taiwanul ca făcând parte din teritoriul său și susține că va prelua din nou controlul asupra acestuia, inclusiv prin forță dacă va fi nevoie.

Xi Jinping este liderul chinez cu cea mai agresivă poziție pe acest subiect de după Mao Zedong, spunând că recucerirea acestui teritoriu este "inevitabilă".

Într-o scrisoare de felicitare a lui Eric Chu pentru alegerea sa la conducerea Kuomintang (KMT), partid favorabil unei apropieri de Beijing, Xi Jinping precizează că Partidul Comunist Chinez și KMT "au insistat în trecut asupra 'Consensului din 1992' și opoziției față de 'independența Taiwanului' (...), pentru a promova relații mai pașnice între cele două părți ale strâmtorii" care separă cele două țări.

"În prezent, situația în Strâmtoarea Taiwan este complexă și întunecată", a adăugat el în această scrisoare publicată de KMT, presând cele două părți să conlucreze pentru pace și pentru "unificarea țării".

Relațiile dintre China și Taiwan s-au îmbunătățit sub președinția lui Ma Ying-jeou, membru al KMT, între 2008 și 2016, partidul taiwanez acceptând un acord așa-numit 'Consensul din 1992', care menționează că cele două teritorii aparțin unei singure Chine, fără a preciza cine este reprezentantul legitim dintre Beijing și Taipei.

De la alegerea în 2016 a președintei Tsai Ing-wen, care consideră Taiwanul o națiune suverană, Beijingul și-a intensificat în schimb presiunea economică, militară și diplomatică asupra Chinei.

În răspunsul său la scrisoarea lui Xi Jinping, Eric Chu afirmă că PCC și KMT trebuie "să caute o bază comună și să își respecte diferențele" pentru a promova pacea și stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan.