Nici decesele cauzate de pandemie, nici manifestațiile de furie din noiembrie împotriva restricțiilor sanitare, nici costul economic al acestora din urmă nu par să constituie un obstacol pentru acest nou mandat de cinci ani.

În timpul congresului din octombrie al Partidului Comunist, Xi Jinping, 69 de ani, la putere din 2012, a primit deja un nou mandat pe cinci ani în fruntea organizației politice și a armatei, devenind liderul cel mai puternic din ultimele decenii.

Și, chiar dacă recentele frământări din China i-au fisurat imaginea de lider infailibil, aceasta nu va afecta atenta punere în scenă a sesiunii parlamentare, marea mesă politică anuală, comentează AFP.

Ca în fiecare an, cei aproape 3.000 de deputați ai Adunării Naționale Populare (ANP) vor ratifica la unison deciziile Partidului Comunist Chinez (PCC) aflat la putere - inclusiv desemnarea unui nou premier -, în cadrul solemn al Palatului Poporului de la Beijing.

Sesiunea ar urma să dureze în jur de zece zile, iar noul mandat prezidențial ar urma să fie votat spre sfârșit. A priori, Li Qiang, apropiat al președintelui și liderul partidului la Shanghai, va fi desemnat prim-ministru.

"Opinia publică în ceea ce-l privește (pe Xi Jnping) nu este fără îndoială una foarte bună, (politica sa) zero COVID-19 a subminat încrederea populației", apreciază Alfred Muluan Wu, profesor asociat la școala de politică publică Lee Kuan Yew din cadrul Universității naționale din Singapore.

În pofida acestui lucru, președintele Xi își menține o poziție "destul de puternică" la vârful partidului, ceea ce-l face practic de neatins, adaugă analistul.

Până în decembrie anul trecut, China menținea cele mai stricte politici anti-COVID din lume, punând între paranteze timp de aproape trei ani creșterea economică și viața cotidiană a locuitorilor săi, între teste PCR aproape zilnice, perioade lungi de carantină și restricții de deplasare.

Politica "zero COVID-19" a fost asociată foarte repede cu imaginea lui Xi Jinping însuși. Astfel, atunci când în noiembrie au izbucnit manifestații în întreaga Chină împotriva acestor măsuri, unii nu au ezitat să ceară plecarea lui de la putere.

Imediat după, restricțiile au fost ridicate, ducând la o explozie de cazuri și de decese, al căror număr este mult subevaluat la nivel oficial.

În timp ce China pare să iasă încet din pandemie, Xi Jinping, care a plasat susținătorii săi cei mai fideli în posturi importante în partid, pare mai puternic ca oricând.

Săptămâna aceasta, Cotidianul Poporului l-a descris într-un portret elaborat drept un lider neobosit, lăudându-i spiritul de sacrificiu și susținând că "oamenii obișnuiți îl văd ca pe un părinte iubit".

Astfel că, în final, manifestațiile din noiembrie, departe de a-i zdruncina poziția, "i-au oferit exact portița de scăpare pe care el o căuta", estimează Christopher Johnson, directorul general al societății de consultanță China Strategies Group.

"Dacă abandonarea (politicii) zero COVID se încheia cu bine, el putea să spună că a dat ascultare poporului. Dacă aceasta se încheia rău, el putea să dea vina pe manifestanți și pe 'forțele externe ostile', printre care șeful său al securității publice ce îi susținea", scrie Christopher Johnson în revista Foreign Affairs.

Aceeași opinie este împărtășită de Steve Tsang, directorul institutului SOAS China de la Universitatea din Londra: Xi Jinping "a acționat într-un mod decisiv atunci când, în timpul manifestațiilor, au existat apeluri la înlăturarea lui și a PCC. El le-a stins și a suprimat motivul" furiei. Prin urmare, "el se poate prezenta ca un lider, mai degrabă decât ca cineva pe care altcineva l-a obligat să reacționeze", consideră Tsang.

Duminică, prim-ministrul aflat la sfârșit de mandat, Li Keqiang, își va prezenta raportul, ce va indica obiectivul de creștere pentru 2023, așteptat la 5,3%, unul dintre cele mai scăzute din ultimele decenii, conform mai multor economiști intervievați de AFP.

El va dezvălui, de asemenea, bugetul pentru apărare, care nu a încetat să se majoreze de la an la an. Într-un context de puternice tensiuni între China și SUA, în special asupra Taiwanului, el ar urma să crească din nou.