"Uneori este greu să pricepem cât de rapid companiile-gigant din domeniul tehnologiei informaționale au ajuns să domine economia mondială. Acum zece ani, doar una dintre ele, Microsoft, figura printre companiile de rang global, în funcție de amploarea capitalului. În prezent, primele cinci în top sunt Apple, Alphabet (proprietarul Google), Amazon, Microsoft și Facebook. Au avut o ascensiune uimitor de rapidă, iar parcursul acestor giganți este departe de final. Principala întrebare pentru viitor este: cum va afecta extinderea acestor companii celelalte domenii de afaceri și piața muncii?", scrie editorialistul Jonathan Taplin, într-un articol publicat în The Wall Street Journal sub titlul "Pot fi opriți giganții din domeniul tehnologiei informaționale? Google, Facebook, Amazon și alți giganți IT transformă economia și piața muncii din SUA, fără a fi monitorizați și în lipsa unor dezbateri publice adecvate. Modificarea acestei direcții nu va fi ușoară", notează Mediafax.

"În ultimul deceniu, Google, Facebook și Amazon au devastat economia creativă - afectând jurnaliști, muzicieni, autori, producători cinematografici. În următorul deceniu, giganții din domeniul IT se vor folosi de dominația în domeniul inteligenței artificiale pentru a reconfigura și piața serviciilor, inclusiv transporturile, sistemele medical și de retail. Cu ce rezultate? Pentru a oferi doar un exemplu, Goldman Sachs raporta recent că vehiculele fără șofer (o tehnologie dezvoltată atât de Google, cât și de Apple) ar putea elimina 300.000 de locuri de muncă anual în următoarele peste două decenii. Oare vom fi pregătiți pentru valul de șomaj generat de revoluția inteligenței artificiale? Politicienii evită problema", constată WSJ.

Secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin, oferea de curând asigurări site-ului de știri Axios că nu vor apărea schimbări semnificative în următorul secol: "Cred că este atât de mult în viitor - mă refer la problema înlocuirii locurilor de muncă americane de inteligența artificială - este atât de îndepărtată, încât nici măcar nu o urmăresc".

"(...) Ideea este că ne grăbim spre universul inteligenței artificiale aproape fără nicio dezbatere politică referitoare la implicații. Tehnologia digitală a devenit esențială bunăstării personale și economice a tuturor oamenilor, dar deciziile despre modul de concepere, de operare și dezvoltare nu au fost votate deloc de nimeni. Aceste decizii sunt luate în mare parte de directorii și inginerii de la Google, Facebook, Amazon și de la alte companii principale, fiindu-ne impuse celorlalți fără a fi monitorizate și reglementate. A venit vremea ca aceste lucuri să se schimbe", subliniază editorialistul WSJ, semnalând că principalele companii online deja își îndreaptă atenția spre diverse sectoare economice - Amazon vrea să achiziționeze grupul de alimentație Whole Foods, Verily (fostul Google Life Sciences, aparținând Alphabet) produce dispozitive medicale, Waymo (divizia Alphabet de vehicule fără șofer) colaborează deja cu firma Avis, iar Facebook va lansa emisiuni televizate anul acesta.

"Lipsa de transparență poate fi observată și în proliferarea «știrilor false» - răspândirea deliberată, adesea în scopuri politice clare, a dezinformării online. Facebook probabil știe mult mai multe decât a anunțat public despre forțele aflate în spatele epidemiei de știri false", atrage atenția WSJ.

Cercetătorii Phillip Howard și Robert Gorwa, de la Universitatea Oxford, scriau recent în Washington Post că Facebook are metadate pentru identificarea cu precizie a conturilor care au răspândit știri false în timpul campaniei alegerilor din SUA.

"Iar în cazul Google, softul AdSense, care a furnizat cea mai mare parte a veniturilor utilizatorilor est-europeni care au transmis masiv știri false în timpul scrutinului prezidențial american din 2016, cunoaște foarte bine adresele IP și datele conturilor bancare ale furnizorilor de știri false", insistă WSJ, notând că vor apărea și probleme mari legate de protejarea datelor private.

"O parte a soluțiilor ar putea fi măsuri mai agresive de combatere a concurenței neloiale. Prin impunerea unei amenzi de 2,7 miliarde de dolari (2,4 mld euro) companiei Google în iunie, Uniunea Europeană a arătat clar că scopul său este menținerea concurenței la nivelul pieței comunitare. Autoritățile de reglementare din SUA au aplicat standarde mai puțin solicitante (...)", concluzionează WSJ.