Potrivit unui postări pe pagina de Facebook a Academiei Române, apariția acestui al doilea volum constituie un important eveniment editorial pentru lingvistica și pentru cultura română, întrucât atlasul este prima lucrare de amploare consacrată celui mai important dialect românesc vorbit în sudul Dunării - aromâna.

Lucrarea pune în evidență graiurile românești vorbite în prezent în Grecia, Albania, Republica Macedonia de Nord, Bulgaria.

Atlasul este rodul unor îndelungate cercetări de teren efectuate de specialiști timp de peste patru decenii, începând cu anul 1967, iar sutele de hărți lingvistice realizate cuprind întreaga arie geografică sud-dunăreană unde se vorbește în prezent dialectul aromân.

Lucrarea se bazează pe o rețea de 61 de localități (32 în Grecia, 12 în Albania, 9 în Republica Macedonia de Nord, 8 în Bulgaria), în fiecare dintre acestea specialiștii aplicând un chestionar cu 2.543 de întrebări. Folosirea acestei tehnici face, astfel, posibilă compararea materialului dialectal aromânesc cu cel cuprins în atlasele regionale ale dialectului dacoromân, evidențiind unitatea limbii române vorbite în nordul și în sudul Dunării, în țările balcanice.

Volumul al II-lea cuprinde întregul materialul cules pe teren, prezentat pe hărți lingvistice și în liste cu material necartografiat și însoțit de note, pentru întrebările 463 - 896 din chestionar, capitolele: Familia, Casa, Curtea. Spre deosebire de alte atlase, materialul din hărțile lingvistice a fost redat și în liste care însoțesc hărțile.

Atlasul lingvistic al dialectului aromân constituie un progres important și în domeniul geografiei lingvistice, dat fiind că permite, pentru prima oară, delimitarea graiurilor aromânei în perspectivă spațială, fapt care nu rezulta din lucrările anterioare de dialectologie. Astfel, pentru localitățile anchetate autorii prezintă, în capitolul "Date despre localități", informații privind apartenența vorbitorilor dialectului aromân la următoarele grupuri: grămostean, pindean, fărșerot, grabovean, gopeșeanmoloviștean, evidențiază Academia.

Prof. Nicolae Saramandu este membru corespondent al Academiei Române, iar Manuela Nevaci este cercetător științific I la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti".