”Dosarele ex-președintelui CSJ: Note informative cu indicații și bunuri imobile de milioane în Chișinău, cumpărate de fiică, părinți și socri pensionari”, titrează Ziarul de Gardă. Ion Druță, ex-președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), este anchetat penal pentru îmbogățire ilicită și amestec în înfăptuirea justiției după ce fiica, socrii și părinții pensionari ai magistratului au cumpărat, în ultimii 5 ani, mai multe bunuri imobile în Chișinău, care valorează, la prețul lor de piață, peste 13 milioane de lei, iar în biroul acestuia au fost găsite mai multe note informative cu indicații exacte pentru judecătorii care examinau dosare de rezonanță în care erau vizați omul de afaceri Valentin Eșanu, Oleg Pruteanu, alias „Borman”, sau persoanele învinuite de tentativa de asasinat asupra lui Vladimir Plahotniuc, scrie publicația. ZdG a localizat bunurile imobile procurate în ultimii ani de membrii familiei Druță și a consultat mai multe note informative care au fost găsite în biroul magistratului de la CSJ. Mai multe detalii vedeți pe site-ul publicației.

Despre ”războiul din interiorul corpului judecătoresc” scrie portalul de limbă rusă Newsmaker. Publicația atrage atenția că ne-am putea pomeni cu două Consilii Superioare ale Magistraturii, care să funcționeze în paralel, după Adunarea Generală a Judecătorilor, la care ar urma să fie aleși noii membri ai CSM, în timp ce componența actuală nu intenționează să renunțe la funcții. Motivul principal al conflictului ar fi viitoarea reformă a justiției și interesele diferitor grupuri politice. Newsmaker publică opiniile judecătorilor din cele două tabere.

Cotidianul publică opinia lui Vladislav Gribincea, candidat la funcția de procuror general, care susține că disputele din sistemul judecătoresc ar putea face ca politicienii „să intre cu buldozerul în justiție”. El susține, într-o postare pe Facebook, că Adunarea Generală a Judecătorilor, din 27 septembrie, nu a fost legală, așa cum nu va fi legală nici reuniunea de astăzi, unde ar urma să fie aleși noi membri ai CSM. În opinia sa, ieșirea din acest impas poate fi doar demisia actualilor membri ai CSM și alegerea altora, însă nu astăzi.

Portalul Anticorupție notează că ”CNA critică proiectul de lege al democraților prin care un procuror european ar putea candida la funcția de procuror general al Republicii Moldova”. Proiectul de lege care exclude obligativitatea cunoașterii limbii române, dar și deținerii cetățeniei Republicii Moldova pentru a candida la funcția de procuror general, propus de un grup de deputați democrați, este criticat de experții Centrului Național Anticorupție. Într-o expertiză a proiectului, realizată de Direcția legislație și expertiză anticorupție a CNA, se arată că proiectul conține factori de risc și riscuri de corupție generați de caracterul lacunar al prevederilor. La 4 octombrie curent, fracțiunea PD din Parlament a declarat, în debutul ședinței Parlamentului, că vrea procuror general european în Republica Moldova, idee vehiculată intens în ultimii ani de mai mulți membri ai blocului ACUM. De cealaltă parte, președintele Igor Dodon a declarat că preferă ca viitorul procuror general să dețină cetățenia Republicii Moldova, mai amintește Anticorupție.md.

Aceeași sursă titrează. ”Răsturnare de situație în dosarul presupusului atentat asupra lui Plahotniuc. Un martor susține că a fost impus să facă declarații false”. Un martor cheie în dosarul tentativei de asasinare a fostului lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, în care mai multe persoane au fost condamnate la ani grei de închisoare, susține că a fost impus de un funcționar de rang înalt din cadrul Ministerului de Interne, să dea declarații false în instanță.

”Dosarul „Andrei Brăguță”: Cei 13 polițiști cercetați penal sparg tăcerea”, scrie jurnal.md. „Procurorii intenționat au făcut scurgere de secvențe video, din care se vede că răposatul Brăguță este maltratat, iar polițiștii nu intervin. Atrag atenția că secvențele video se referă la o altă cauză, care nu are nimic comun cu cea în care suntem învinuiți noi”, a declarat unul dintre polițiști. „De trei ori au fost medicii la noi în serviciu. Medicii veneau, se uitau, îi puneau injecții de calmare, plecau și spuneau că totul o să fie bine. Comisarul cunoștea, vice-comisarul cunoștea, de serviciu pe oraș tot cunoștea”, a mărturisit altul, citat de jurnal.md.

Moldova.org publică un reportaj cu titlul ”Opt sate și un medic”. Politicile defectuoase în sănătate, cu salarii mici și condiții necorespunzătoare de lucru, au dus la un adevărat exod al medicilor. Astfel, în Republica Moldova au rămas 1682 de medici de familie, care zilnic încearcă să umple aceste goluri, arată datele oferite de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Medici de familie au rămas atât de puțini încât unii sunt nevoiți să îngrijească peste patru mii de pacienți, să alerge prin mai multe sate și să facă autostopul când nu li se oferă o mașină de serviciu.