Acest mesaj rupe tăcerea Moscovei cu privire la blocajul politic din Moldova de la alegerile parlamentare din 24 februarie. Mesajul, fără îndoială, urmează îndrumări din partea Kremlinului; persistă însă întrebarea cu privire la “care dintre turnurile Kremlinului” (adică, susținători la nivel înalt ai diferitelor opțiuni politice) a emis aceste îndrumări.

Îndrumarea (temnik) Kremlinului, din discursul lui Kiselev, respinge orice posibilitate de coaliție cu partidul lui Plahotniuc. Ea observă cu acuratețe că atât ACUM, cât și socialiștii se tem de o coaliție cu Plahotniuc ca fiind “toxică”, un “măr otrăvit” și “moarte politică”. Cuprinde o atenționare “personal lui Dodon” față de acest pericol și îl îndeamnă să facă ”o alianță anti-oligarhică cu dreapta”, deoarece “dreaptă este cinstită iar colaborarea cu Plahotniuc este ceva de neconceput pentru ei “. Notând izolarea lui Plahotniuc în Europa (” chiar dacă e un ”partid ce flutură, ca paravan, drapele UE “), purtătorul de cuvânt reamintește vechile zvonuri că “stăpânul Moldovei [...] și-a început cariera procurând femei pentru suspușii [din Moldova și dincolo de ea], relații pe care le-a folosit apoi în avantajul său”. În plus, atacul asupra lui Plahotniuc începe și se termină prin legarea lui de interesele de afaceri ale președintelui ucrainean Petro Poroșenko – tactica vinovăției prin asociere împotriva lui Plahotniuc în contextul campaniei actuale a Moscovei de a-l răsturna pe Poroșenko (Rossiya 1, Rossiya 24 TV, 31 martie ).

Conștient de teama lui Dodon de a se confrunta cu Plahotniuc (acesta din urmă deține mijloace aproape discreționare de a se răzbuna), Moscova îl avertizează pe Dodon prin Kiselev că “reputația o dată pierdută este pierdută permanent.” Prin atacarea brutală a reputației lui Plahotniuc, Moscova pare să-l încurajeze pe Dodon să se rupă de complicata lui legătura cu Plahotniuc. Mai mult, unele din aceste calificative anti-Plahotniuc (măr otrăvit, proxenet) datează de la originea blocului de opoziție ACUM și au fost alese în mod clar ca să rezoneze cu acesta. Propunerea de “alianță anti-oligarhică” pare a fi concepută (la nivelul de slogan tactic, dacă nu chiar de valoare) să aducă ACUM și socialiștii împreună împotriva lui Plahotniuc.

Acest mesaj dezvăluie dezamăgirea Moscovei față de scorul Partidului Socialist, insuficient pentru a juca un rol independent într-o coaliție de guvernământ cu partidul lui Plahotniuc. Plahotniuc și Dodon au realizat o asociere de tip cartel a partidelor lor începând din 2016, chiar dacă Plahotniuc controleză guvernul doar prin partidul său. Mesajul Moscovei propune, de fapt, să-i scoată pe socialiști din acest cartel. Implicit, recunoaște că rolul de subordonat jucat de Dodon a devenit o slăbiciune față de partid și a contribuit la performanța sa dezamăgitoare în aceste alegeri. Această dezamăgire a determinat Moscova să facă un pas extrem de neconvențional, acela de a sugera o alianță circumstațială a socialiștilor cu ACUM. Acestă alianță ar presupune probabil votarea în comun de la caz la caz în Parlament.

Socialiștii și ACUM dețin 35, respectiv 26 de locuri, față de 40 de locuri controlate de Plahotniuc în parlamentul nou ales. Democrații lui Plahotniuc și socialiștii lui Dodon se declară pregătiți să discute despre o coaliție între ei sau cu ACUM. La rândul său, ACUM propune un pachet legislativ “de-oligarhizare”, care ar desființa controlul lui Plahotniuc asupra sistemului de aplicare a legii și asupra altor instituții de stat (în cazul puțin probabil că ar obține o majoritate parlamentară). ACUM negociază și cu alți parlamentari care ar lua în considerare aprobarea acestui pachet, iar blocul speră că și unii socialiști ar putea să ia în considerare acest pachet (Jurnal.md, 25 martie-3 aprilie).

Moscova a mai emis câteva semnale de avertizare anti-Plahotniuc înainte de cel din 31 martie, dar nu atât de explicite. Cu două zile înainte de alegerile din 24 februarie din Moldova, Ministerul de Interne al Rusiei a confirmat că continuă să investigheze o operațiune de spălare de bani ce datează din perioada 2013-2014, prin care “cetățeanul rus Vladimir Plahotniuc” ar fi participat la transferul ilegal de miliarde de ruble din bănci rusești prin Moldova către diferite destinații internaționale. Același anunț a reamintit faptul că un tribunal de la Moscova a emis un mandat de arest împotriva lui Plahotniuc în decembrie 2017, conform solicitării Comisiei de Investigație a Rusiei, privind suspiciunea de a comite o tentativă de asasinare împotriva unui bancher rus din Londra (TASS, 22 februarie 2019). Iar după alegerile din Moldova, cu negocierile interparlamentare la orizont, emisiunea “Om și lege” a televiziunii de stat rusești a reînviat din nou aceste două cazuri, precum și vechile zvonuri despre Plahotniuc ca ”proxenet”(Rossiya 1, 9 martie).

Aceste semnale au fost interpretate la Chișinău ca fiind menite a-i descuraja pe socialiștii să se coalizeze cu Plahotniuc după alegeri, și nu au primit prea multă atenție. Deși exprimau intensul dispret arătat de unele cercuri nenumite ale Moscovei față de Plahotniuc personal, ele nu contestau în mod direct legitimitatea lui Plahotniuc și nici nu sugerau cursuri politice de acțiune. Pe 31 martie însă, marile canale de televiziune, fapt fără precedent, le-au făcut pe amandouă.

La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a urmat o linie cu care ne-am obișnuit în urma alegerilor din Moldova. El a binecuvântat rezultatele ca fiind autentice, susținând evaluările pozitive ale organizațiilor internaționale și a exprimat optimismul privind dezvoltarea în continuare a relațiilor moldo-ruse după aceste alegeri (Interfax, 28 februarie, 1 martie 15). Nu exista nici un indiciu de schimbare a politicilor.

Președintele rus Vladimir Putin l-a primit pe Dodon de mai multe ori înainte de alegerile din 24 februarie din Moldova (ultima dată la sfârșitul lunii ianuarie). Deși numele lui Plahotniuc a rămas nemenționat, nu a existat nici cea mai mică aluzie la posibilitatea de a întrerupe cartelul nedeclarat între el și Dodon. Dimpotrivă, Moscova se aștepta ca socialiștii lui Dodon să negocieze intrarea lor într-un guvern de coaliție cu partidul lui Plahotniuc după alegeri.

Moscova nu se aștepta ca socialiștii să câștige alegerile în mod decisiv, ci doar să depășească blocul lui Plahotniuc și să renegocieze un acord de împărțire a puterii, pretinzând o parte corespunzătoare a ministerelor guvernamentale. Ambele partide au promis să promoveze o politică “echilibrată”, nici pro-occidentală, nici pro-Rusia, ci o politică “pro-moldovenească”, ca o posibilă bază pentru un guvern de coaliție post-electorală. Cu toate acestea, mașina politică a lui Plahotniuc a ținut posibilul partener de coaliție la doar 35 de locuri parlamentare prin lansarea propriilor candidați pro-ruși. Aceștia au câștigat 10 locuri și au crescut blocul parlamentar al lui Plahotniuc la 40 de locuri (a se vedea EDM, 11 martie 18).

Citeste intreg articolul pe Contributors.ro