Vladimir Beșleagă despre Grigore Vieru: O fire fragilă, de un caracter și o moralitate exemplară

  • 18 Ianuarie 13:41
Vladimir Beșleagă despre Grigore Vieru: O fire fragilă, de un caracter și o moralitate exemplară

Astăzi se împlinesc 13 ani de la trecerea în eternitate a poetului Grigore Vieru, decedat pe 18 ianuarie 2009, în urma unui accident rutier, în timp ce se întorcea de la Cahul, unde participase la un simpozion dedicat lui Mihai Eminescu. Născut pe 14 februarie 1935 în satul Pererâta, județul interbelic Hotin, România, astăzi raionul Briceni, la sfârșitul anilor '80, Grigore Vieru a militat pentru revenirea la alfabetul latin și adevărul istoric. Ina Guțu a cules câteva amintiri de la cei care l-au cunoscut pe poet.

”Când obosesc de cei mari, mă întorc la cei mici…”, ” Nu vreau să fiu simplu, eu vreau să fiu înțeles”, ”Nu mi-ați spart cerul din fereastră o dată cu geamul…”,”M-am amestecat cu cântul ca pământul cu mormântul.”, ” Cine nu și-a scris istoria cu sângele, acela sau n-a avut-o nicicând, sau crede că poate trai pe contul istoriei altora” sunt câteva din aforismele care l-au înveșnicit pe marele poet Grigore Vieru. S-a aflat printre liderii Mișcării de Eliberare Națională, poeziile și articolele sale, inclusiv cântecele pe versurile lui, având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a românilor în spațiul dintre Prut și Nistru. A activat pe vremea unui regim nemilos cu oamenii de cultură. Scriitorul nonagenar Vladimir Beșleagă despre debutul prietenului Grigore Vieru.

Prima lui carte scrisă în 1957 se numea ”Alarma”, o carte absolut nouă în literatura pentru copii. Noi toți, generația noastră veneam de la țară în acest oraș străin, rusificat și cele mai frumoase amintiri și trăiri ale noastre erau din copilărie. Am fost martor la discutarea cărții lui la editură, când au sărit pe el, chipurile, autorii consacrați. Spuneau:”…ce e cu poezia asta a ta pentru copii?” Dar Grigore avea o poezie care suna așa:

”Stă purcelul jos în paie,

-Prea-s murdar, murdar de tot

Trebuie să-mi fac o baie,

Și s-a dus s-o facă-n glod”

Și ei au spus, ce asta e educație la copii? Trebuie să scrii despre Stalin, despre partid.

Țin minte că Grigore a ieșit de acolo complet distrus. Editura era undeva mai jos de Piața Centrală și când am ajuns în fața Teatrului Național, am văzut că l-au năbușit lacrimile.”

Scriitorul Vladimir Beșleagă a împărtășit și un alt detaliu interesant pe care l-a aflat de la însuși Grigore Vieru.

”Satul lui natal, Pererâta se află pe malul Prutului, iar pe celălalt mal se află satul Miorcani, satul de baștină al poetului Ion Pillat. Și Grigore spunea că pe timpul războiului, când noi eram copii el avea o jumătate de binoclu, rămas de la armată, punea la ochi și se uita în Miorcani și se întreba oare cum trăiesc oamenii acolo, oare cum arată frații noștri de care noi eram despărțiți. După ani a putut să meargă în România. Acolo i-au apărut cărți. Printre care și volumul ”Cele mai frumoase poezii”. Pe urmă el a făcut cunoștință cu scriitorii colegii noștri de generație din Țară: Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Nichita Stănescu. Nichita Stănescu i-a și dedicat texte frumoase. Este o mare pierdere. El a fost o fire fragilă, cu sănătate fragilă, dar de un caracter și o moralitate exemplară”

Potrivit criticilor literari, Grigore Vieru este unul dintre cei mai populari scriitori din tot arealul românesc.

Grigore Vieru face parte din generația supranumită ”Copiii anilor '30”, acei scriitori care au trecut prin război, foamete, deportări și au supraviețuit mai întâi din punct de vedere ontologic, și în al doilea rând, pe planul creației, susține criticul literar Ana Bantoș. Potrivit ei poetul este exponentul generației de scriitori șaizeciști din care fac parte Liviu Damian, Victor Teleucă, Ion Vatamanu, Dumitru Matcovschi, Anatol Codru, Gheorghe Vodă, Vladimir Beșleagă, Serafim Saca, Vlad Ioviță, generație care s-a raliat neomodernismului din spațiul românesc reprezentat de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana și Ioan Alexandru. Grigore Vieru se evidențiază însă printre aceștia prin faptul că avea o misiunea triplă, așa reiese din creația sa, a declarat pentru Radio Chișinău criticul literar Ana Bantoș.

”Literatura trebuia scoasă de sub presiunea ideologicului, în al doilea rând era nevoie să fie reabilitat un ideal, interzis - al apartenenței la aceeași cultură română, la aceeași memorie istorică, și în al treilea rând importanța conectării la noile tendințe literare europene și universale ”.

Grigore Vieru era foarte iubit în dreapta Prutului. Ana Bantoș a depănat câteva amintiri din deplasările pe care le-a avut împreună cu poetul prin România.

”Eram martora unor scene extraordinare când oamenii simpli se apropiau de Vieru și îl întrebau ca pe un guru. În jurul lui Vieru se adunau românii cu sufletul deschis și în felul acesta se anihila distanța aceea, despărțirea aceea prin care au trecut românii de o parte și alta a Prutului. Vieru era cel care îi unea pe toți și pentru că a fost un mare apărător al Limbii Române. ”

Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce, de către președintele de atunci al României, Traian Băsescu.

Câteva școli din Republica Moldova, un bulevard din Chișinău și o stradă din Iași îi poartă numele. Pe 11 februarie 2010, cu trei zile înainte de ziua sa de naștere, pe Aleea Clasicilor din Chișinău, a fost instalat bustul poetului.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Radiojurnal
Meteo Chișinău
25,24
Cer senin
Umiditate:47 %
Vint:5,66 m/s
Sun
16
Mon
13
Tue
14
Wed
16
Thu
18
Arhivă Radio Chișinău