Comentatorul politic, fost redactor șef la Radio România Chișinău a fost invitatul special în cadrul celei de-a treia dezbatere-dialog în cadrul proiectului cultural ”Maluri de Prut - Basarabia Necunoscută”, organizat de Biblioteca Județeană ”G.T. Kirileanu” Neamț în parteneriat cu Radio România Chișinău la Piatra Neamț.

În comunicarea ”Spațiul informațional din Republica Moldova. Configurația mediatică în audiovizual și războiul hibrid cu care se confruntă”  Vlad Țurcanu s-a referit la influența pe care mass media rusească o are asupra preferințelor electorale ale cetățenilor din Republica Moldova.

”De multe ori există semne de întrebare în România și Uniunea Euroeană față de modul în care se expun la diverse alegeri cetățenii Republicii Moldova, modului în care votează aceștia. Este limpede că opțiunile electorale ale cetățenilor R.Moldova sunt modelate și influențate puternic de ceea ce aceștia văd la televizor sau ascultă la radio. Și adevărul este că în R.Moldova spațiul audiovizual nu s-a modificat substanțial de la declararea independenței la 27 august 1991. Audiovizualul nu a urmat calea firească într-o țară declarată independentă. (…) În spațiul audioviziual rămân multe televiziuni care transmit informație anti-europeană, anti-occidentală” potrivit lui Vlad Țurcanu.

Aderarea R. Moldova la spațiul Comunității Statelor Independente, odată cu venirea la putere în anul 1994 a agrarienilor, care nu erau altcineva decât persoane cu funcții administrative în fosta URRSS, a avut consecințe extreme asupra spațiului audiovizual al R. Moldova, cu care se confruntă și astăzi, potrivit lui Vlad Țurcanu.

”Lucrurile care au decurs din această decizie politică (aderarea la CSI n.r.) au însemnat printre altele că producțiile cinematografice occidentale ca să ajungă în R. Moldova au trebuit să treacă pe la Moscova. Așa încât dacă un cinematograf din R. Moldova ar dori să ia un film occidental atunci ar trebui să îl contracteze la Moscova. Deci R. Moldova a fost trecută, acum mai bine de 20 de ani, la categoria țări CSI. Federația Rusă a luat drepturile de difuzare a producțiilor cinematografice și televizate pentru întreg spațiu al CSI. Așa încât niște entuziaști de la București care ar fi vrut să aducă niște producții de la Hollywood în limba română la Chișinău nu au mai putut face acest lucru. De aceea marea majoritate a producătorilor din România atunci când contractează niște programe sportive, de exemplu, nu pot lua și drepturile de autor pentru R. Moldova. Dacă, de exemplu, Pro TV București cumpără drepturile de autor al unei emisiuni în limba engleză, nu are drepturl de o difuza și pe teritoriul R. Moldova. Mai mult, atunci când joacă Naționala României, iar TVR1 sau Pro TV retransmit acest meci, el nu se vede și în R. Moldova. Toate aceste elemente extrem de ciudate ar trebui îndepărtate dar este nevoie de voință politică dar și de presiune din partea publicului și în România dar și în R. Modlova.”

Potrivit unui studiu recent, realizat de Asociația Presei Electronice în urma monitorizării timp de două luni a 8 posturi de televiziune (Canal 2, Canal 3, Jurnal TV, Moldova 1, Prime, Pro TV Chișinău, Publika TV și TV7) două televiziuni private din cele patru cu acoperire națională difuzau în orele de maximă audiență produse mediatice preluate de la canalele rusești în proporție de peste 50 la sută (Canal 3 – 50%, Prime – 77%). În același timp, dacă exceptăm filmele artistice, ponderea programelor în limba rusă de la cele două televiziuni variază între 76 la sută (Canal 3) și 80 la sută (Prime). Totodată mai mult de jumătate din cele 488 de filme artistice difuzate la cele opt televiziuni în perioada analizată proveneau din Federația Rusă (282 sau 58%), un sfert dintre pelicule (168 sau 34%) au avut ca țară de origine Statele Unite ale Americii, iar filmelor europene le-a revenit doar 8 la sută cu 38 de pelicule, inclusiv 9 filme românești”

Amintim că „Maluri de Prut – Basarabia Necunoscută“ este un proiect cultural desfășurat de Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț și Radio România Chișinău în perioada octombrie-decembrie 2017. Proiectul presupune organizarea unor activități cultural-educative, precum și de documentare și informare, întruniri de tip dezbatere cu invitați speciali din stânga Prutului pe teme precum învățământul în limba română din Transnistria, foametea și deportările din Basarabia, presa și libertatea de exprimare în Republica Moldova, relațiile economice, sociale și culturale dintre cele două maluri de Prut.

Sponsor al proiectului este Centrul Comercial Unic SA Piatra Neamț condus de omul de afaceri nemțeanVasile Ouatu.

Următoarea dezbatere-dialog în cadrul proiectului ”Maluri de Prut-Basarabia Necunoscută”va avea loc la Biblioteca ”G.T Kirileanu” Neamț, miercuri 29 noiembrie. Istoricul Mariana Țăranu va vorbi publicului nemțean despre foametea organizată în stânga Prutului în anii 1946-1947.