El este autorul primului îndrumar „Să citim, să scriem cu litere latine“, editat în 1989, imediat după revenirea la scrisul latin, a publicat foarte multe articole și eseuri dedicate Limbii Române, cărțile „Grafia latină pentru toți“, „Și totuși, limba română“, „Norme ortografice, ortoepice și de punctuație ale limbii române“, a scris numeroase articole despre clasicii literaturii române, despre limba și identitatea basarabenilor, despre situația presei în stânga Prutului.

A participat, în 1988 și 1989, la tipărirea primelor numere, în condiții clandestine (la Riga, Letonia, și la Vilnius, Lituania), a revistei Glasul– primul ziar în limba română apărut la sfârșitul anilor 80.

O bună prietenă a lui Vlad Pohilă, jurnalista Luminița Dumbrăveanu îl compară cu Mihai Eminescu, pentru că a avut capacități intelectuale uriașe și cunoștințe complexe. Ea a amintit și de primele articole publicistice apărute în perioada renașterii naționale semnate de Vlad Pohilă:

„Prietenia noastră a durat din 1995, ne-a făcut cunoștință Leonida Lari. Din 1995 încoace, Vlad a fost ca un frate pentru mine. Am gândit, am acționat împreună, am creat împreună studioul Flacăra-film în 2012, am făcut un film dedicat Limbii Române la 25 de ani… Vlad Pohilă a fost pentru mine nu doar un prieten, învățător, el a fost un Eminescu. Tot timpul l-am asemuit pe Eminescu din secolul 19 cu Vlad al nostru, pentru că nu a avut doar un mod de viață asemănător, dar a avut și capacități uriașe, date de Dumnezeu, mă refer la zestrea intelectuală. Vlad Pohilă era asemenea lui Eminescu atât la carte, cât și la cunoașterea de limbi, la complexitatea cunoștințelor pe care le avea. Nu era domeniu în care Vlad să nu aibă cunoștințe cel puțin generale. Astfel era și Eminescu, care studia și economia, și astronomia, și era cel mai bun comentator și analist politic. Vlad avea aceeași peniță ascuțită. Orice a scris era cu măiestrie firească. Fraza lui e limpede, o înțelege și elevul, și academicianul, în același timp textul e de o rarisimă profunzime. El ne-a adus „Glasul”. A fost primul care a scos tricolorul în public. A fost la concertul grupului Compact din România, în anul 1988, la Palatul Național, după care a avut niște probleme uriașe. Au ridicat tricolorul românesc în scenă. KGB-ul i-a terorizat ani în șir după aceea.”

„Vlad, a fost unic prin ceea ce a făcut – literatură, traduceri. Primele dicționare sunt făcute de Vlad, sau cu ajutorul lui Vlad Pohilă, cel ortografic este memorabil. A fost primul și la capitolul social-politic. Articolele lui din 1988, în iunie, Vlad Pohilă a scris primul și cel mai important articol argumentând necesitatea reîntoarcerii noastre la alfabetul latin – iunie 1988. În septembrie 1988, a publicat Scrisoarea celor 66. De la sine, aceste evenimente arată cât de curajos și neclintit în ideea sa națională a fost Vlad Pohilă. Mă îndoiesc că noi vom avea degrabă un asemenea mare cărturar… Avem datoria să continuăm cauza națională, ceea pentru ce a luptat el, pentru că și această moarte subită vine de la un surmenaj, de la nopți muncite și de la prea multă dragoste pentru cei din jur”, a spus jurnalista Luminița Dumbrăveanu.

După revenirea la alfabetul latin, Vlad Pohilă a pregătit profesorii de limbă română, susținând cursuri pentru sute de persoane care învățau să scrie corect cu grafia latină. Printre acestea a fost și profesoara Maria Ciobanu, actualmente deputat în Parlament:

„Chiar imediat după 31 august 1989, dumnealui a organizat cursuri de studiere a grafiei latine. Eu am nimerit la un alt profesor, dar după o oră am mers în sala unde avea el ore și i-am spus că vreau să fac cu dumnealui cursuri. Deja îi cunoșteam firea și pregătirea lui. Vlad Pohilă este emblema Basarabiei române. A ținut enorm de mult la neamul nostru. A fost de o modestie extraordinară, a meritat incomparabil mai mult decât a avut. Fiindcă Vlad Pohilă, niciodată, dar absolut niciodată, nu a căutat bani în ceea ce făcea. O făcea cu toată bunătatea sa nativă. O mare personalitate, îmi pare rău că a plecat atât de repede, lasă această lume pe care și-a dorit să fie mai bună, mai inteligentă, mai cu dragoste de rădăcini. Când am auzit, mi s-a părut că norii cad asupra mea. Pentru mine, Vlad Pohilă a fost modelul de cărturar.”

Vlad Pohilă a fost și autorul rubricii „Să vorbim corect, să vorbim românește”, de la Radio România Chișinău, a fost un prieten drag al studioului nostru, de la al cărui microfon ne-a vorbit despre Limba Română, despre Unirea românilor, despre Mihai Eminescu, Alexei Mateevici, Maria Tănase, Nicolae Costin…

Vă invităm să ascultați și în continuare rubrica „Să vorbim corect, să vorbim românește”, la Radio Chișinău.