Domnule prim-ministru, vă mulțumesc pentru că ați avut bunăvoința de a acorda acest interviu în exclusivitate postului RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI. Și pentru început, v-aș ruga să ne oferiți câteva detalii despre vizita dumneavoastră la București astăzi și despre agenda discuțiilor pe care le aveți programate.

Astăzi voi participa la Congresul Partidului Popular European. În cadrul acestei reuniuni, voi avea comunicare cu mai mulți colegi prim-miniștri din țările membre ale Uniunii Europene. Este o oportunitate pentru a avea această comunicare, dar și deciziile pe care urmează să le ia congresul, care vizează, vreau să vă asigur, nu doar o țară sau alta, dar vizează viitorul UE. Tot astăzi, voi avea o întâlnire cu primul-ministru, domnul Victor Ponta.

Agenda discuțiilor este una foarte clară: vom trece iarăși în revistă ceea ce am realizat, ceea ce avem de realizat. Eu cred că această comunicare și intensitate în comunicare este absolut indispensabilă, dacă urmărim rezultatul. Și desigur, voi avea întâlnire cu președintele României, domnul Traian Băsescu, cu care, la fel, vom avea discuții care vizează nu doar agenda bilaterală, dar și procesele care au loc pe întregul continent european.

Spuneați, la începutul mandatului de șef al guvernului, că ați preluat o țară izolată, aflată într-o gravă criză economică și divizată sub toate aspectele. Câte din proiectele dumneavoastră inițiale au putut fi realizate?

Mai avem de muncit până ca aceste proiecte să fie realizate. Însă la ora actuală putem să spunem cu certitudine că Republica Moldova, dintr-o țară izolată, s-a transformat într-o țară înconjurată de prieteni, avem o deschidere fără de precedent din partea partenerilor noștri externi, suntem într-un amplu și rezultativ proces de integrare europeană, suntem pe finalul negocierilor acordului de asociere, pe care sperăm să-l semnăm până la sfârșitul lunii noiembrie, anul viitor, la fel, și acordul de liber schimb, cuprinzător și aprofundat, și să finalizăm în implementare planul de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize.

Însă dincolo de aceste obiective, este important, probabil, de remarcat că în relațiile noastre, nu doar cu instituțiile europene, dar cu statele europene, avem o dinamică foarte pozitivă, avem această înțelegere necesară și care ne permite să ne uităm cu perspectivă și încredere în viitor, dar și având acest sprijin, să ne rezolvăm problemele din prezent.

Vizavi de consolidarea societății, sigur, aici avem să mai muncim. Este, pe de o parte, și o situație care ține de comportamentul opoziției comuniste de la Chișinău, dar, desigur, trebuie să ne asumăm responsabilitatea și noi, cei care suntem la guvernare, pentru greșelile pe care le-am făcut în această perioadă și pe care, din păcate, continuăm să le facem.

Oamenii, până la urmă, indiferent din ce țară sunt, au nevoie să vadă în conducerea țării un punct de sprijin, au nevoie să aibă încredere în conducerea țării și, sigur, lucru foarte important, au nevoie să aibă încredere în viitorul lor, în viitorul familiilor lor. Ei, aici mai avem să muncim.

V-ați referit la anumite greșeli. Nu mă pot opri să vă întreb care au fost aceste...

Au fost prea multe ca să le trecem în revistă acum. A fost și acea perioadă lungă tare, de 917 zile, fără a avea președinte ales, au fost și certurile /.../ însă. Bun, se mai întâmplă și în alte locuri, dar noi, sigur, trebuia să avem în vedere și complexitatea problemelor pe care le avea Moldova și, probabil, eu îmi asum și vina pe care o port. Trebuia să demonstrăm mai multă unitate și mai multă cultură, dacă doriți, în activitatea politică pe care o desfășurăm. De aceea, spun că sub acest aspect mai avem să muncim. În plan economic, sigur, avem realizări, avem și provocări, am reușit să asigurăm în Republica Moldova o disciplină bugetar-fiscală foarte bună, care reprezintă, de altfel, o platformă pentru o construcție economică durabilă sănătoasă în țară. Avem și o situație care ne arată capacitatea în a atrage investiție în Republica Moldova. Urmează să fim consecvenți pentru perioada de viitor și să oferim rezultate pe care să le resimtă cetățeanul, nu doar la nivel de cifre care arată parametrii economici, dar în viața de zi cu zi a fiecărui cetățean.

În luna iulie a acestui an, a fost semnată o declarație comună privind cooperarea bilaterală între Republica Moldova și România, în domeniul securității energetice. În ce măsură proiectele privind realizarea gazoductului Iași-Ungheni, dar și a liniilor de înaltă tensiune pot fi realizate și pot deveni funcționale până în 2013?

Ce ține de gazoductul Ungheni-Iași, aici avem progres clar. Chiar zilele trecute, la Chișinău, am avut o întâlnire cu șeful Agenției pentru Resurse Minerale ale României, care mi-a prezentat agenda foarte clară de implementare./ipescaru/dsirbu/ Acest lucru îl vom discuta și astăzi în cadrul întrevederii cu domnul prim-ministru domnul Ponta, ceea ce arată că lucrările vor începe în luna februarie și finalizate către sfârșitul lunii noiembrie, deci pus în funcțiune acest gazoduct - avem o situație clară. Ceea ce ține de interconectarea pe dimensiunea energiei electrice urmează să parcurgem pașii, ce ține de studiul de fezabilitate ș.a.m.d., deci avem și în acest sens o dinamică pozitivă. Țin să fac o remarcă, că aceste proiecte energetice sunt la ora actuală în situația în care să depășească dimensiunea bileterală, sunt deja proiecte în înțelegerea partenerilor noștri europeni de interes european.

Ca atare, puteți să accesați și fonduri europene? Care ar fi beneficiile unei asemenea interconectări?

Republica Moldova este membră a comunității energetice a UE, este absolut firesc să avem apartenență la această comunitate și sub aspectul infrastructurii. Asta înseamnă să avem acces la această piață pentru a prelua resurse energetice și, de ce nu, pentru a livra resurse energetice către acastă piață și dinspre această piață. De aceea, dincolo de securitatea energetică care urmează să fie asigurată pentru Republica Moldova, este și o perspectivă clară în dezvoltarea sectorului energetic din Republica Moldova și o ofertă foarte atractivă pentru eventualii invesitori în acest domeniu.

Vă întrebam pentru că despre dependența Republicii Moldova de importurile de materii prime și de resurse energetice din Federația Rusă s-a mai vorbit. Ați avut ocazia unor discuții cu oficialii ruși pe tema importurilor respective. Există eventual posibilitatea diversificării furnizorilor?

Atunci când vom avea diversificarea infrastructurii, atunci cu certitudine vom avea posibilitatea să diversificăm și furnizorii. Este foarte greu atunci când ai o singură posibilitate, în această situație este Republica Moldova. Noi nu avem alternativă decât să procurăm gaz natural de la Gazprom, prin infrastructura Gazprom. Deci, este o situație foarte dificilă, care trebuie să fie soluționată cât mai rapid posibil și acest lucru se va întâmpla o dată cu punerea înfuncțiune a acestui gazoduct.

Domnule prim-ministru, afirmați la începutul mandatului, cred, că veți zbura până și pe Lună pentru soluționarea crizei transnistrene. După trei anid e mandat în fruntea guvernului, care sunt perspectivele soluționării acestei crize?

Eu spuneam că dacă e necesar, zbor și pe Lună pentru a contribui în reglementarea conflictului transnistrean, deoarece reintegrarea țării este vitală pentru țara noastră. În acești trei ani de zile noi am reușit să deblocăm procesul de negocieri. Țin să aduc aminte că pe parcursul a șase ani, până la venirea noastră la guvernare, acest proces de negociere a fost înghețat, nu a existat nici o comunicare. De aceea, pe de o parte, am reluat negocierile în formatul 5+2, în acest format am stabilit agenda dar și principiile care stau la baza negocierilor.

Au avut loc deja trei runde de negocieri, cu mai mare sau mai mic rezultat, dar însuși faptul că procesul este în derulare este din punctul meu de vedere un pas în calea identificării unei soluțiiviabile pentru reglementarea conflictului transnistrean. Am reușit îna ceastă perioadă să stabilim o comunicare bună, pot să vă spun, cu cei de la Tiraspol. Eu nu am dificultate în a comunica cu domnul Șevciuk, spre exemplu, ceea ce nu înseamnă că am rezolvat toate problemele, însă orice problemă, fie ea mai mică sau mai mare, poate fi rezolvată având la bază comunicarea. Am reușit să deblocăm transportul pe calea ferată a mărfurilor, pe dimensiunea transport pe cale ferată de pasageri lucrurile, la fel, au fost rezolvate. Suntem în discuții pe toate dimensiunile în cadrul grupurilor de lucru. În educație, vreau să vă spun că la ora actuală situația celor opt școli cu predare în grafie latină din stânga Nistrului problemele au fost în cea mai mare parte rezolvate, obstrucționare în procesul educațional nu are loc.

Deci, sunt realizări pe care le-am trecut acum așa, fugitiv, însă cred că cea mai mare realizare este faptul că noi suntem într-un proces dinamic de negocieri și în a identifica soluții. Mai mult decât atât, dincolo de această constatare, iarăși este important că avem implicați /pe deplin/ în acest proces cu interes de a rezolva conflictul oameni și țări influente din întreaga lume, și lucrul acesta, iarăși, este foarte important. Vreau să punctez aici spunând că asta ne-am propus, ca situația din Transnistria să fie internaționalizată la maximum posibil, și acest lucru ne-a reușit, cu rezultatele la care m-am referit.

Pentru că ați menționat de discuțiile cu domnul Șevciuk, nu pot să vă întreb dacă din constatările dvs ați remarcat o deschidere pentru continuarea acestui dialog și pentru, eventual, extinderea lui.

Noi am avut discuții sau eu am avut discuții și cu domnul Smirnov./dstanesc/ Sigur, este o diferență. Este vorba și de mentalitate, este vorba și de felul de a fi al domnului Sevciuk în comparație cu domnul Smirnov. Cel puțin vorbim având aceleași înțelegeri. Și ne-am concentrat, în perioada care a trecut, din momentul în care dânsul are funcția pe care o are în regiune, ne-am concentrat să rezolvăm problemele care țin de interesul oamenilor: libera circulație, să scoatem bariere în calea activităților economice, în procesul educațional ș.a.m.d....

Pe termen lung, care credeți că ar fi soluția viabilă? Vă întrebam pentru că președintele Republicii Moldova, domnul Timofti, vorbea de un statut special acordat Transnistriei. Ce ar presupune un asemenea statut, din punctul dvs de vedere?

Punctul de vedere al Republicii Moldova a fost exprimat de foarte multe ori. El este consfințit și în norma constituțională. Urmează să avem stat independent, suveran, teritorial integru, cu un statut, într-adevăr, special pentru raioanele din stânga Nistrului. Asta înseamnă autonomie largă. Iar gradul de autonomie, condițiile trebuie să fie rezultatul acestor negocieri în formatul 5+2.

Ați discutat aceste probleme și cu oficialii ucraineni? În ce măsură există deschidere din partea autorităților de la Kiev pentru soluționarea inclusiv ale unor aspecte economice bilaterale.

Vreau să vă spun că cu partenerii noștri ucraineni avem o relație foarte bună, suntem în consens total vizavi de procesul de reglementare, îi avem foarte activi în formatul 5+2, și nu doar. Sperăm foarte mult ca în perioada anului 2013, an în care Ucraina va deține președinția OSCE, va fi implicare și mai mare din partea acestei țări și cu rezultate foarte palpabile. Dar, dacă este să privim un lucru foarte pragmatic și direct, care poate fi materializat, este procesul de delimitare a frontierei pe segmentul transnistrean. Deci acest proces este în derulare, cu anumite dificultăți, dar Ucraina își menține angajamentul și demonstrează în fapt, nu doar prin declarații acest atașament.

Partea cea mai dificilă a mandatului dvs pare să fi fost deja depășită, cel puțin din punctul de vedere al presei.

Aș fi vrut eu.

Totuși, care sunt perspectivele și progresele atât în relația cu estul, cât și cea cu vestul Europei?

Noi urmează să continuăm să fim nu doar predictibili, dar să fim parteneri corecți și care știu nu doar să-și angajeze responsabilități, dar și să le îndeplinească. Și rezultatul acestei atitudini sau al acestui comportament, cu certitudine urmează să cunoască și în continuare beneficii. Acesta este, dacă doriți, filosofia guvernării noastre, acesta este, dacă doriți, principiul de viață pe care îl am sau pe care le am, și noi nu vom deroga de la aceste lucruri, sigur, insistând și cu mai multă forță pe reformele interne din Republica Moldova. Mă refer și la cele instituționale, dar și cele care vizează actele normative din țara noastră.

Pentru că vorbeați de probleme la începutul discuției noastre, nu pot să nu vă întreb, cât de mult, din punctul dvs de vedere, a erodat guvernarea Alianța forțelor pro-europene de la Chișinău

Păi, dacă este să privim datele sondajelor sociologice, Alianța își menține poziția de lider, dacă este să privim per ansamblu cele trei partide. Asta înseamnă că oamenii încă au încredere, iar ca această încredere să fie menținută și fortificată, cum spuneam pe parcursul întregului interviu, trebuie să oferim oamenilor nu doar perspective de un viitor mai bun, dar și rezolvarea problemelor cu care se confruntă astăzi. Și a venit, într-adevăr, nu că a trecut perioada cea mai complicată, dar a venit perioada cea mai responsabilă pentru ca, deja, în urma reformelor realizate, în urma anumitor pași făcuți, rezultatele să se răsfrângă în calitatea vieții pentru fiecare om.

În ce măsură a fost realizat, credeți, dezideratul considerat, e adevărat, de foarte mulți analiști și români și din Republica Moldova, ca fiind extrem de dificil privind depolitizarea instituțiilor și reformarea acestora?

Deocamdată, nu putem să spunem că a fost realizat acest deziderat, dar rămâne ca și obiectiv./cbruker/dstanesc/ Eu, cel puțin, la Ministerul de Interne, am numit un ministru din afara activităților politice și după cum văd și după cum vede toată societatea, a fost o decizie justă, care oferă rezultate ce țin de reformarea instituției, dar ține și de combaterea crimei organizate și de asigurarea ordinii de drept. Cred că acest proces va fi administrat în continuare având aceeași abordare. După cum știți, Centrul Național Anticorupție va avea un conducător care a trecut de un concurs, transparent, de altfel, și, în conformitate cu prevederile legale, urmează în activitate să aibă autonomie largă procesuală pentru ca să combată eficient acest flagel care este corupția.

Aș recurge la un exemplu. Și în Republica Moldova, ca de altfel și în multe alte țări există salarii disproporționate într-o administrație de multe ori ineficientă. Cum explicați acest lucru cetățeanului obișnuit din Republica Moldova, ce a câștigat el în mandatul dumneavoastră?

În primul rând, a câștigat o perspectivă de a trăi într-o lume civilizată, fiind parte din Uniunea Europeană într-o perspectivă nu atât de îndepărtată și trăind într-o țară care îi oferă dreptul libertății și care este guvernată democratic, care, vreau să vă spun... Acest rezultat costă mult, doar cei care au fost lipsiți de libertate, care nu au trăit în democrație, pot să dea apreciere, ce înseamnă să trăiești având aceste valori. Urmează, cum spuneam, să insistăm asupra bunăstării, aici mai avem de muncă, trebuie să mai spun că multe din obiectivele pe care le-am propus nu a fost posibil să fie realizate, având în vedere și criza nu doar din Europa, dar criza globală, care a afectat toată lumea, nu doar Republica Moldova, inclusiv și România, aici cred că e de prisos să mă refer că au resimțit fiecare dintre cetățenii României ce înseamnă criză, de aceea urmează să continuăm să muncim. Or, atunci când ești chemat să guvernezi o țară, pui în față interesul nu doar zilei de astăzi, dar interesul și al zilei de mâine, și în perspectivă al țării. Locul de a fi populist și a rezolva anumite probleme pe termen scurt nu este în actul de guvernare.

Deci există încă o tentație a populismului?

Tentația populismului o vedem și întâlnim pretutindeni, fiindcă este foarte ușor ca din opoziție să propui soluții sau să faci oferte, este mai greu când ești la guvernare, având instrumente și resurse limitate în a rezolva o situație sau alta, o problemă sau alta.

Domnule prim-ministru, cât de multe din aspectele privind evenimentele din aprilie 2009 au fost clarificate, cât de mulțumit sunteți de evoluția, să spunem, a anchetei în acest caz?

Nu sunt mulțumit având în vedere că eu am fost nu simplu spectator în acea perioadă de timp, am fost în vâltoarea evenimentelor, am văzut cu ochii proprii ce s-a întâmplat acolo, am văzut personal acei tineri care au ajuns să sufere după 7 aprilie și, sigur, nu sunt mulțumit și desigur, ca toți cetățenii Republicii Moldova, așteptăm finalizarea anchetei. Este pe de o parte. Pe de altă parte, sigur, nu o să îmi permit niciodată să influențez ancheta sau să solicit întreprinderea anumitor acțiuni în administrarea acestei anchete deoarece noi avem nevoie să cunoaștem adevărul, nu avem nevoie de date oferite în grabă sau pentru a satisface anumite așteptări sau în a satisface anumite nemulțumiri.

Nu în ultimul rând, cred că știți, Societatea Română de Radiodifuziune are acum un post de radio, este vorba de Radio România Chișinău, care funcționează de altfel într-o nouă clădire, obținută inclusiv prin sprijinul acordat de autorități, cât și de oficialii Republicii Moldova, respectiv cele ale municipalității Chișinăului. Ascultați Radio România Chișinău, vă place?

Da, se întâmplă să ascult. Nu e problema că îmi place sau nu, unul din obiectivele noastre, care pot să vă spun că a fost realizat, ținea de libertatea presei. În Republica Moldova, nu doar că avem mai multe instituții media, care tot înseamnă mult, avem posibilitatea să oferim cetățeanului diversitate și acces la informație. Chiar dacă unora nu le place această diversitate și e foarte des conținut critic în aceste informații, acesta este rolul presei, până la urmă, și trebuie să continuăm în a oferi și mai mare libertate, sigur, însoțită de responsabilitate, ceea ce face o instituție media sau alta. Ca să fiu înțeles corect, eu am considerat întotdeauna presa ca fiind parte din puterile din stat.

Cât de mult poate contribui un post de radio, România Chișinău, la buna informare a cetățenilor din Moldova și la diversificarea pieței media din Republica Moldova?

Foarte mult. Este o sursă de informare și așa după cum știm cu toții, un cetățean informat este un cetățean puternic. Or, noi avem nevoie de cetățeni puternici, capabili să discearnă și să ia decizii care au la bază realități, nu manipulări și nu minciună.

Domnule prim-ministru, vă mulțumesc!